Romania Sociala logo
Menu

Sociologie vizuală – Expoziție în aer liber pe esplanada din Parcul „Titulescu” – Brașov

autor:   9 October 2022  

Dacă sunteți din Brașov sau treceți prin oraș, Cristian Bălăcescu și Ștefan Ungurean, în calitate de curatori, vă invită ca în timpul  care a mai ramas până în 23.10.2022 să vizionați expoziția din aer liber aflată pe esplanada din Parcul „Titulescu”.  Expoziția reunește proiectele premiate ale cercului studențesc de cercetare științifică „Anton Golopenția” din cadrul Facultății de Sociologie și Comunicare a Universității Transilvania Brașov.

Manifestarea dedicată deschiderii noului an universitar, aflată în acest format la a cincea ediție, reunește, sub capetele de afiș „Omul și Orașul său” și „Dincolo de gard”, interviuri și imagini ale locuitorilor din comunitățile din România și din  Republica Moldova. Realizatorii sunt studenții a doi ani de studii, de la programele „Comunicare și Relații Publice” și „Asistență Socială” care, la debutul lor în metodologia și practica sociologică, au dat dovadă de trăsături admirabile ce țin de curajul de a face cercetare în teren, ca în tranșee, „cu masca pe figură”.

Această expoziție are drept temă ,,urma”, cea pe care viața o lasă în sufletul nostru, cea pe care noi o lăsăm în viață.

Exponatele reprezintă prima  încercare a unui student din anul I de a realiza o cercetare și ea reprezint o bornă, ca punct de plecare în formare, anume a  nu uita că dincolo de tot ceea ce vor învăța în școală, există omul. La finalul interviului, Andreea-Rodica Dragomir  recunoaște că a fost bucuroasă că a avut ocazia să trăiască „atât de multe într-o singură oră: de la zâmbete sincere, până la frustrare și pură compasiune. Interviul mi-a reamintit cât de complex este omul, prin natura sa, și cât de important este ca el să pornească la orice drum cu bunăvoință și inima deschisă spre a crede”.

Subiecții sunt oameni în vârstă care,  acceptând să se destăinuie, îl   transformă pe tânărul student, venit într-un exerciţiu didactic, în duhovnic. Nu de puține ori destăinuirile au devenit spovedanii despre muncă, sacrificiu, sărăcie, suferință, abnegație, rezistență, despre viața ca traumă, cu toate strategiile supraviețuirii, însoțite de o inevitabilă substanță sufletească, a limpezirii, a împăcării, a nedumeririi, în căutarea sensului a ceea ce a fost trăit. În spatele fiecărei persoane, constată Bianca Mihaela Baroian „există câte o poveste care așteaptă să fie spusă”.

Nu întâmplător, pentru mulți dintre studenți, lecția primită despre substanța lucrurilor a fost copleșitoare. Mărturisește Emanuela- Daniela Dumitru :„Pentru a înțelege un om nu este suficient să asculți, ci să retrăiești cu el acele momente și să ți le imaginezi prin propria perspectivă”. Întâlnirea cu un alt om, care a trăit în altă lume,  îl face pe student să reflecteze la sine, așa cum o recunoaște Maria-Doreida Romaneț: „ Conversația pe care am avut-o m-a împins să fac o introspecție a sinelui, să deschid ochii larg și să încep să mă bucur cu adevărat de ceea ce am, de ceea ce primesc, ceea ce văd și simt și mai ales de persoanele care mă înconjoară”.   

Istorisirile scot la lumină spectrul realului care va să vină, inevitabil și neîndurător  pentru toți și chiar pentru cei care cred că i se pot sustrage, imaginându-și că viața ar fi un spectacol care începe cu internetul și se termină cu telefonul mobil. Acest lucru îl descoperă Alexandra-Elena Dorobanțu  când afirmă:„ Atunci lumea era reală, totul era real, oamenii erau ființe cu sentimente. Acum? Acum încearcă doar să-i zici cuiva că te doare ceva că imediat va începe să se vaite despre câte probleme are”.

Spune Derrida: „ A trăi, prin definiţie, nu se învaţă. Nu prin sine însuşi, de la viaţă prin viaţă. Numai de la un altul şi prin moarte. Sau, în tot cazul, de la celălalt aflat pe marginea vieţii”. Cam așa stau lucrurile și în aceste proiecte ce devin exerciții de a învăța să trăiești. Ele ajung  totodată să constituie, la scară individuală,  temelia unei solidarități intergeneraționale, pe baza respectului pe care student îl dobândește față de omul în vârstă. 

E vorba apoi de ,, apusul unei lumi ”, cea a mâinilor crăpate de trudă pe care le vezi în piață, când îți faci cumpărăturile. Istorie: o lume care a trecut, cu adevărurile ei, cu oamenii ei, temerari, îndurători şi temători totodată, având o clară conștiință a limitei. De aceea, nu întâmplător, unii dintre subiecții cercetărilor studențești „ajung” în  metafizic, mărturisindu-l pe Dumnezeu, spusele lor purtând pecetea unui profund simț filosofic.



Facebook

Decretul nr. 770/1966 și politicile demografice în România comunistă. Perspective asupra controlului social și biopolitic

Miercuri, 14 octombrie 2026, Institutul de Cercetare a Calității Vieții și Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului ale Academiei Române au organizat Conferința științifică dedicată Decretului nr. 770/1966 și politicilor demografice din România comunistă care a reunit cercetători științifici din domeniul istoriei, sociologiei și demografiei, într-un demers interdisciplinar menit să analizeze implicațiile ...

Ce trebuie să facem pentru a ajunge în RAI ?

Deschid cu mare interes laptopul. S-a anunțat viitorul posibil Prim Ministru al țării. Cred că va vorbi o jumătate de oră. Ce va face pentru următorii 2 ani. O figură bună. Vorbește bine. Să vedem ce zice. Ne-a spus că a petrecut ultimii 4-5 ani pentru intrarea României în OECD (an international ...

Interviu cu Nicoleta Mereș-Cojocaru, câștigătoarea premiului internațional Hans-Uwe Otto

În cadrul evenimentului științific The International Social Work & Society Academy (TISSA), Varșovia în perioada 28 august-2 septembrie, 2026, doamna Nicoleta Mereș - Cojocaru a primit Premiul „Hans-Uwe Otto” pentru lucrarea „Structural Neglect in Elderly Care: A Comparative Analysis of Public and Private Home Care Social Services in Romania”. Cu o ...

Un posibil răspuns la întrebarea „cum  poate fi onorată deschiderea anului universitar”?

Expoziția de sociologie vizuală, a noua în istoricul ei, realizată de studenții anului I ai Facultății de Sociologie și  Comunicare din cadrul Universității „Transilvania” din Brașov cuprinde texte și fotografii cu cei care au răspuns în interviurile solicitate, în cadrul unei activități de seminar înfăptuite în anul I, semestru I, ...

Recenzie: Dumitru Otovescu și Cristina Otovescu (coord.), Sociologia contemporană. Domenii de studiu și concepte reprezentative, vol. I–II, Craiova, Editura Beladi, 2025, p. 1152

Sergiu-Lucian Raiu Lector univ. dr. Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava Facultatea de Istorie, Geografie și Științe Sociale Universitarul Dumitru Otovescu, după cum ne-a obișnuit, printr-un demers de anvergură, de această dată împreună cu fiica domniei sale, Cristina Otovescu oferă sociologiei românești din nou o amplă lucrare de sinteză: Sociologia contemporană. Domenii de studiu ...

Ziua Vârstnicului la Institutul de Cercetare a Calității Vieții

Pe data de 1 octombrie 2026, Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) al Academiei Române a organizat evenimentul „Ziua Vârstnicului. Împreună pentru o îmbătrânire activă și demnă”, cu prilejul Zilei Internaționale a Persoanelor Vârstnice. Desfășurată la Casa Academiei din București, în format hibrid, manifestarea a reunit cercetători, reprezentanți ai ...

Conferința științifică „Decretul nr. 770/1966 și politicile demografice în Româniacomunistă. Perspective asupra controlului social și biopolitic”

Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului (INST), în parteneriat cu Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV), organizează, miercuri, 14 octombrie 2026, conferința științifică internațională „Decretul nr. 770/1966 și politicile demografice în România comunistă. Perspective asupra controlului social și biopolitic” (Decree No. 770/1966 and Demographic Policies in Communist Romania. Perspectives on ...

O decizie care deschide o nouă istorie în cercetarea științifică în România

Adunarea Generală a Academiei Române a discutat, în sesiunea din 17 septembrie 2026, principiile care trebuie să stea la baza evaluării cercetătorilor, a institutelor și a proiectelor de cercetare. Biroul Prezidiului al Academiei Române, pe această bază, a formulat un document care conține o concepție care trebuie să orienteze activitatea institutelor ...