Romania Sociala logo
Menu

The Great Lockdown şi pisicile care nu prind şoareci

autor:   1 July 2020  

După cum este cunoscut, banca centrală a Japoniei a „brevetat” în 1999 o nouă politică monetară în scopul relansării creşterii economice şi a contracarării insolvenţei acute determinate de supraîndatorarea guvernului, a băncilor, a companiilor nefinanciare şi a populaţiei. Această politică, denumită ulterior Quantitative Easing (QE), implică trei instrumente acţionale: rate aproape nule sau nule ale dobânzilor de referinţă; creditarea masivă a băncilor şi a sistemului de intermediere financiară, respectiv răscumpărarea sistematică a obligaţiunilor guvernamentale scadente şi a activelor neperformante ale companiilor financiare şi nefinanciare strategice. (1)

Apoi, „inovaţia” japoneză în materie de politici monetare a fost utilizată, după declanşarea colapsului economic global de acum un deceniu, şi de băncile centrale din SUA, Zona Euro, UK, Canada, Elveţia, Danemarca şi Suedia. Mai mult, politicile de tip QE au devenit cu acest prilej şi mai espansive (QEE), iar unele bănci centrale au accentuat această expansivitate practicând dobânzi de referinţă negative (NIRP). În sfârşit, în contextul actualului Great Lookdown, politicile monetare neconvenţionale au devenit hiper-expansive, deoarece băncile centrale menţionate au început să finanţeze în mod direct deficitele guvernamentale şi să tranzacţioneze masiv pe pieţele secundare de capital pentru a contracara volatilitatea acestora. (1), (2).

Din această perspectivă, este evident că noile politici monetare sunt „eretice” în raport cu paradigmele capitalismului clasic. Însă, evaluarea validităţii acestor politici în funcţie de acest criteriu reprezintă, în mod evident, o mare pierdere de timp. Pentru că, aşa cum spunea Deng Xiaoping, „nu contează dacă o pisică este albă sau neagră, cred că o pisică care prinde şoareci, este o pisică bună”. (3). Cu alte cuvinte, evaluarea validităţii acestor politici împlică în mod necesar estimarea eficacităţii şi a eficienţei acestora în funcţie de criterii empirice şi nu ideologice. Studiul de caz prezentat în continuare, în care sunt puse „faţă în faţă” ratele reale de creştere economică şi nivelurile datoriilor guvernamentale, vizează un asemenea scop.

Surse: (4), (5), (6), (7), (8). PIB – produsul intern brut; di– dolari internaţionali (dolarul internaţional este un etalon monetar cu aceeaşi putere de cumpărare în toate ţările lumii); RRC – rate reale de creştere economică; DG – datorii guvernamentale; UK – Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord.

Dacă analizăm sine ira et studio datele din matricea anterioară, vom constata că outpurile macroeconomice (ratele de creştere economică) din perioada 2001 – 2019 ale economiilor din Japonia, Zona Euro, UK şi SUA au fost cu mult mai mici în comparaţie cu cele ale economiei globale, ca să nu mai vorbim de cazul Chinei. Pe de altă parte, costurile (datoriile guvernamentale) aferente acestor outputuri modeste au devenit semnificativ mai mari la sfârşitul perioadei menţionate decât cota de avarie reglementată de Comisia Europeană (60% din PIB) în cazul UK şi al Zonei Euro, şi de-a dreptul nesustenabile în cazul Japoniei şi al SUA.

Datorită acestui fapt, The Great Lockdown, care reprezintă de fapt un teribil test global de anduranţă macroeconomică, a determinat avariereri fără precedent în economiilor din Zona Euro, UK, SUA şi Japonia. Spre deosebire, economia Chinei pare să fie, cel puţin până în acest moment, cu mult mai fiabilă în confruntarea cu acest flagel. Datele din următorul tabel reflectă cât de mare este decalajul de fiabilitate macroeconomică existent la acest moment între China, pe de o parte, şi Japonia, UK, Zona Euro şi SUA, pe de altă parte.

Sursa: (6).

   Dar cum ar putea fi explicată ineficacitatea flagrantă a politicilor monetare hiper-expansive practicate de băncile centrale din SUA, Zona Euro, Japonia şi UK? În opinia mea, această dramatică disfuncţie este determinată de faptul că „perfuziile” monetare în valoare de zeci de mii de miliarde de dolari, pe care le implică operaţionalizarea acestor politici, nu vizează în mod prioritar contracararea deprecierii eficienţei macroeconomice a muncii şi a capitalului, principala cauză a crizelor devastatoare din ultimul deceniu,  ci „doparea” creşterii economice, prin finanţarea de către guverne şi băncile centrale a insolvenţei din corporaţiile financiare şi nefinanciare de tip „too big to fail”.  Sau, dacă îl parafrazăm pe Deng Xiaoping, am putea spune că politicile monetare neconvenţionale pot fi comparate cu nişte pisici care nu prind şoareci şi sunt teribil de costisitoare.

Se mai poate face oare ceva pentru a contracara, cât de cât, această teribilă spirală vicioasă? Evident, întotdeauna se mai poate face ceva, chiar şi în asemenea situaţii dramatice. Dar aceasta implică, înainte de orice, o revenire cu picioarele pe pământ a tuturor acelora care cred că banii reprezintă o soluţie pentru orice fel de problemă….

Surse:

  1. https://www.bis.org/cgfs63.pdf;
  2. https://www.marketwatch.com/story/the-fed-is-going-to-buy-etfs-what-does-if-mean-2020-03-23;
  3. https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/a-doua-revolutie-chineza-si-urmarile-sale;
  4. https://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2019/02/weodata/index.aspx;
  5. https://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2020/01/weodata/index.aspx;
  6. https://www.imf.org/en/Publications/WEO/Issues/2020/06/24/WEOUpdateJune2020;
  7. https://data.worldbank.org/indicator;
  8. https://www.bis.org/statistics/totcredit.htm?m=6%7C380%7C669.


Facebook

In memoriam Constantin (Telu) Stoiciu

Constantin (Telu) Stoiciu este un mare prieten al nostru. Realizăm acum la despărțire că termenul de prieten este insuficient pentru a exprima consistența sentimentelor. El este, timp de 60 de ani, chiar dacă uneori a stat mai aproape sau mai departe, o parte importantă a vieții noastre. Este și va rămâne un mare ...

Speranța de viață după Pandemie. Spectaculoasa recuperare

Introducere În luna septembrie a anului trecut am publicat la Contributors un articol dedicat speranței de viață în țara noastră [1]. Se dorea a fi un răspuns la o întrebare firească asupra modului în care speranța de viață urma să se redreseze după declinul apreciabil din anii 2020 și 2021 provocat de imprevizibila Pandemie ...

Un interviu care rămâne actual peste vreme: prof. univ. Elisabeta Bostan în dialog cu Revista Teatru despre spectacol și universul copilăriei (1974)

Prof. Univ. Dr., Cercetător Principal ICCV, Elena Zamfir  Doresc să aduc în fața cititorilor noștri un interviu al doamnei profesor univ. Elisabeta Bostan de acum 50 de ani acordat Revistei Teatru. Cuvintele sunt de prisos în a introduce o valoare inestimabilă a culturii și a cinematografiei românești când vorbim de doamna profesor ...

Concursul Euroviziune 2024. Nemo și Codul

Nemo este cântărețul câștigător din mai 2024 la Euroviziune. Acum o saptămînă. Iar Cod este titlul cântecului câștigător. Nu știu ce va spune critica muzicală din Romania despre performanța artistică și muzicală a cântărețului Nemo. În ce ne privește am avea câteva întrebări sociologice, la cald. Cuvântul Nemo. Iată un cuvânt ...

Impactul social al tehnologiilor imersive

Sursa: https://www.ici.ro Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București[1] a organizat recent un webinar pe tema „Viitorul tehnologiilor imersive în România” cu scopul de a reuni reprezentanți ai mediului academic, antreprenori din sectorul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor, reprezentanți ai autorităților publice cu rol de reglementare și de a aduce în ...

Sociologie și policalificare în industrie. Pe marginea unui articol publicat în 1984. Discuție între Sorin Mitulescu și Ion Tița Călin

Introducere: O generație de sociologi: texte din anii `80 Cine ești dumneata, domnule Ion Tița-Călin? În anul 1975, am absolvit Facultatea de Filosofie, secția Sociologie, cu media generală 9,50. Primisem recomandarea să lucrez într-un institut de cercetare științifică, dar la repartizarea în producție, am optat pentru postul de sociolog din Șantierul Naval Constanța ...

Începuturi ale sociologiei medicale în anii `80.  O discuție cu sociolog Florica Bătrîn

Dragă Flori, ce făceai în anii `70 – `80  ca sociolog ? Din câte-mi amintesc, în anii respectivi, sociologia de la noi era preocupată de probleme precum integrarea, eficiența, mobilitatea socială. Ca absolvent al promoției’75, specizalizat în sociologia educatiei și culturii, am avut șansa de a găsi în oferta săracă de ...

Septimiu Chelcea, Flash-uri psihosociologice, București, Editura Pro Universitaria, 2024

Nu am inventat roata, dar m-am străduit să nivelez drumul. Am adunat în acest volum gândurile răzlețite de-a lungul timpului în revistele la care am colaborat și în unele din cărțile pe care le-am publicat. Sunt gânduri, flash-uri, izvorâte din observațiile cotidiene, filtrate de lecturile mele. Unele dintre ele poartă amprenta timpului, ...