Romania Sociala logo
Menu

Timpul nu mai are răbdare

autor:   15 July 2021  

După cum este cunoscut, România a fost afectată dramatic în ultimele trei decenii de un declin demografic fără precedent. Datele din studiul studiul de caz prezentat în continuare reflectă consecințele tragice ale acestui flagel.

PRI – populația rezidentă la începutul anului; PRS – populația rezidentă la sfârșitul anului.
Sursa: Eurostat (demo_gind-Eurostat-Data Explorer).

În primul rând, datele din matricea anterioară reflectă faptul că populația rezidentă de la începutul anului 1991 a scăzut cu 4.006.073 de locuitori față de sfârșitul anului trecut, ceea ce implică un regres mediu anual de 133.536de locuitori. Evident, sporul natural (născuți vii –decedați) negativ și migrația netă (imigranți – emigranți), de asemenea negativă, au reprezentat factorii care au generat acest declin demografic fără precedent. Astfel, dacă vom analiza datele oferite de sursa menționată, vom constata că în ultimele trei decenii populația rezidentă din România a scăzut cu 2.720.556 locuitori datorită migrației externe, respectiv cu 1.285.516 locuitori datorită sporului natural negativ. Cu alte cuvinte, România a înregistrat în ultimele trei decenii o diminuare cu peste patru milioane a numărului de locuitori, o diminuare determinată în cea mai mare măsură de migrația externă (67,9%) și, în mai mică măsură, de sporul natural negativ (32,1%).

În al doilea rând, dacă comparăm nivelurile din 2020 cu cele din 2019 ale indicatorilor menționați, vom observa că actuala pandemie a generat o diminuare dramatică a natalității (11,5%), precum și creșteri fără precedent ale mortalității (14,3%) și ale sporului natural negativ (99,9%).

Desigur, flagelul demografic care a bulversat România în ultimele trei deceniu reprezintă un fenomen singular în cadrul UE 27. Pentru că, fără nicio excepție, țările din UE 27 au „beneficiat” în ultimele trei decenii de un declin demografic fără precedent istoric, un declin generat de colapsul natalității și descreșterea excesivă a mortalității. Astfel, în perioada menționată, UE 27 a înregistrat o diminuare cu 22,9% a ratei natalității (11,8 vs 9,1) și o creștere cu 11,5% a ratei mortalității (10,4 vs 11,6). Mai mult, la sfârșitul anului trecut, populația rezidentă din UE 27 a scăzut față de anul precedent, pentru a doua oară în ultimul deceniu, cu 312.233 de locuitori, deoarece sporul natural negativ a devansat soldul pozitiv al migrației externe (-1.139.355 vs 827.122) (1).

În acest context, strategiile utilizate de decidenții politici din țările UE 27 pentru contracararea colapsului demografic s-au dovedit a fi contradictorii și disolutive. Pentru că situația demografică s-a deteriorat grav și în țările care au susținut, din rațiuni oportuniste, legalizarea accesului necondiționat al imigranților din Africa, Asia și Orientul Mijlociu în toate țările din UE 27, dar și în țările care au optat pentru menținerea suveranității statale în ceea ce privește managementului migrației externe. Drept urmare, doar Irlanda, Cipru, Luxemburg, Suedia, Danemarca, Franța, Malta și Olanda au înregistrat la sfârșitul anului trecut decalaje pozitive între natalitate și mortalitate, spre deosebire de celelalte 19 țări din UE 27, care au înregistrat decalaje negative fără precedent între natalitate și mortalitate (1).

În concluzie, este evident că actuala „secetă demografică” reprezintă un risc extrem pentru toate țările din UE 27. Un risc care nu poate fi contracarat prin importuri de populație din Africa, Asia sau Orientul Mijlociu. Pentru că, așa cum s-a putut constata, această opțiune reprezintă un factor agravant al actualului flagel demografic. În același timp, această opțiune reprezintă un factor disolutiv nu doar al suveranității statelor din UE 27, ci și al Consiliului European, al Comisiei Europene și al Parlamentului European. În opinia mea, sustenabilitatea demografică a statelor membre și a UE 27 în ansamblu implică în mod obligatoriu elaborarea de către Comisia Europeană a unor politici și proceduri care să vizeze în mod explicit redresarea natalității și contracararea mortalității excesive și la nivel național și la nivel comunitar.  Pentru că în actualul Mecanism de Reziliență și de Redresare nu există asemenea politici, proceduri și obiective. Oare de ce? Cum ar putea fi creată o Europă Verde, dacă în următorul deceniu actuala Europă va deveni nesustenabilă demografic? Oare comisarii și parlamentarii de la Bruxelles nu înțeleg că o Europă Verde reprezintă un obiectiv fantasmagoric într-o Europă nesustenabilă demografic? Din păcate, este evident că cei care decid în acest moment viitorul UE 27 nu înțeleg sau nu vor să înțeleagă că timpul nu mai are răbdare…

___________________________________________

Surse de date:

1. Eurostat (demo_gind-Eurostat-Data Explorer).



Facebook

Un interviu care rămâne actual peste vreme: prof. univ. Elisabeta Bostan în dialog cu Revista Teatru despre spectacol și universul copilăriei (1974)

Prof. Univ. Dr., Cercetător Principal ICCV, Elena Zamfir  Doresc să aduc în fața cititorilor noștri un interviu al doamnei profesor univ. Elisabeta Bostan de acum 50 de ani acordat Revistei Teatru. Cuvintele sunt de prisos în a introduce o valoare inestimabilă a culturii și a cinematografiei românești când vorbim de doamna profesor ...

Concursul Euroviziune 2024. Nemo și Codul

Nemo este cântărețul câștigător din mai 2024 la Euroviziune. Acum o saptămînă. Iar Cod este titlul cântecului câștigător. Nu știu ce va spune critica muzicală din Romania despre performanța artistică și muzicală a cântărețului Nemo. În ce ne privește am avea câteva întrebări sociologice, la cald. Cuvântul Nemo. Iată un cuvânt ...

Impactul social al tehnologiilor imersive

Sursa: https://www.ici.ro Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București[1] a organizat recent un webinar pe tema „Viitorul tehnologiilor imersive în România” cu scopul de a reuni reprezentanți ai mediului academic, antreprenori din sectorul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor, reprezentanți ai autorităților publice cu rol de reglementare și de a aduce în ...

Sociologie și policalificare în industrie. Pe marginea unui articol publicat în 1984. Discuție între Sorin Mitulescu și Ion Tița Călin

Introducere: O generație de sociologi: texte din anii `80 Cine ești dumneata, domnule Ion Tița-Călin? În anul 1975, am absolvit Facultatea de Filosofie, secția Sociologie, cu media generală 9,50. Primisem recomandarea să lucrez într-un institut de cercetare științifică, dar la repartizarea în producție, am optat pentru postul de sociolog din Șantierul Naval Constanța ...

Începuturi ale sociologiei medicale în anii `80.  O discuție cu sociolog Florica Bătrîn

Dragă Flori, ce făceai în anii `70 – `80  ca sociolog ? Din câte-mi amintesc, în anii respectivi, sociologia de la noi era preocupată de probleme precum integrarea, eficiența, mobilitatea socială. Ca absolvent al promoției’75, specizalizat în sociologia educatiei și culturii, am avut șansa de a găsi în oferta săracă de ...

Septimiu Chelcea, Flash-uri psihosociologice, București, Editura Pro Universitaria, 2024

Nu am inventat roata, dar m-am străduit să nivelez drumul. Am adunat în acest volum gândurile răzlețite de-a lungul timpului în revistele la care am colaborat și în unele din cărțile pe care le-am publicat. Sunt gânduri, flash-uri, izvorâte din observațiile cotidiene, filtrate de lecturile mele. Unele dintre ele poartă amprenta timpului, ...

Speranța de viață după Pandemie. Spectaculoasa recuperare

Introducere În luna septembrie a anului trecut am publicat la Contributors un articol dedicat speranței de viață în țara noastră [1]. Se dorea a fi un răspuns la o întrebare firească asupra modului în care speranța de viață urma să se redreseze după declinul apreciabil din anii 2020 și 2021 provocat de imprevizibila Pandemie ...

Provincialismul. Cheie de lectură posibilă a tranziției

1. Punctul de plecare Lectura recentă a trei intervenții publicate în 2023 și 2024 mi-a apărut emblematică.  Este vorba de o serie de texte de analiză politică apărute sub titlul generic România ca proiect geopolitic și interesul național în contextul dezordinii mondiale, sub semnătura analistului politic Adrian Severin. Și de   cartea ...