Romania Sociala logo
Menu

Trei implicaţii ale alegerilor generale din Marea Britanie

autor:   10 June 2017  foto: mediafax

Iulian Stănescu

În urmă cu un an, electoratul britanic a votat pentru ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană (aşa-numitul Brexit). Cu toate acestea, în ambele camere ale Parlamentului britanic – Camera Comunelor şi Camera Lorzilor – exista o majoritate de parlamentari, provenind din toate partidele, favorabilă fie rămânerii în Uniunea Europeană (UE), fie unui aşa numit soft Brexit: Marea Britanie pleacă din UE, dar rămâne în Piaţa Comună.

În atare situație, premierul britanic Theresa May a luat decizia declanşării pentru 2017 a alegerilor generale anticipate în Marea  Britanie. Cum acordul final de ieşire din UE depinde de votul favorabil al Parlamentului britanic, premierul Theresa May a simţit nevoia întăririi poziţiei politice a guvernului în plan extern – în cadrul negocierilor cu UE – şi pe plan intern – prin obţinerea unei majorităţi favorabile Brexit-ului, în general, sau chiar hard Brexit-ului (Marea Britanie pleacă din uniune şi din Piaţa Comună, dar obţine un acord de liber schimb sau acord comercial, favorabile cu UE).

Aceasta însemna creşterea majorităţii Partidului Conservator în Camera Comunelor. Încurajată de sondajele de opinie, în care conservatorii se aflau la circa 20 de puncte procentuale în faţa Partidului Laburist, şi de imaginea puternic negativă în presa britanică a liderului laburist, Jeremy Corbyn, May a luat decizia declanşării alegerilor anticipate, chiar în pofida propriilor declaraţii anterioare.

Theresa May a cerut votul britanicilor pentru un guvern stabil şi puternic, care să faciliteze un Brexit de succes. Dar, socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg, iar campania electorală s-a desfăşurat pe alte coordonate. Pe fondul erodării veniturilor reale pentru majoritatea alegătorilor, principalele teme de campanie au fost cele socio-economice, favorabile Partidului Laburist: sfârşitul austerităţii, creşterea rolului statului, creşterea cheltuielilor sociale – plătite prin impozite crescute pentru companii şi pentru cei mai bogaţi -, naţionalizarea căilor ferate şi a utilităţilor etc.

Ca urmare a alegerilor, Partidul Conservator rămâne cu cel mai numeros grup parlamentar în Camera Comunelor, dar sub majoritatea absolută. Dincolo de incertitudinea politică de la Londra, cred că se poate vorbi de trei implicaţii relevante şi pentru România.

Prima implicaţie ţine de românii din Marea Britanie. Noua structură a parlamentului de la Londra este chiar mai favorabilă unui soft Brexit (Marea Britanie pleacă din UE, dar rămâne în Piaţa Comună) decât cea din vechiul parlament. Ca atare, este şi mult mai favorabilă unui vot prin care Marea Britanie, în mod unilaterial, acordă drept de reşedinţă cetăţenilor europeni după 2019. Un asemenea vot a fost menţionat de liderul laburist, Jeremy Corbyn, chiar în prima zi de după alegeri. Ar fi un act care recunoaşte anumite realităţi legate de funcţionarea economiei britanice, dar şi un gest de bunăvoinţă în cadrul negocierilor de Brexit cu Uniunea Europeană. Adoptarea unei asemenea legislaţii sau rezoluţii ar avea un impact direct pentru cei cel puţin 230.000 de români din Marea Britanie.

A doua implicaţie priveşte relaţia Marea Britanie – Uniunea Europeană. Poziţia de negociere a guvernului britanic a ieşit slăbită în urma alegerilor. Hard Brexit-ul nu mai este de actualitate, în condiţiile unei majorităţi parlamentare clare în favoarea unui soft Brexit, majoritate formată din laburişti, liberali, naţionalişti scoţieni şi galezi, alte partide, la care se adaugă şi rebelii pro-europeni din Partidul Conservator. Ca atare, devine mai probabil ca negocierile privind ieşirea din UE să aibă drept deznodământ rămânerea Marii Britanii în Piaţa Comună. Rămânerea în Piaţa Comună înseamnă şi acceptarea principiului liberei circulaţii a forţei de muncă, principiu non-negociabil pentru UE. Evident, acesta ar fi şi cel mai favorabil deznodământ pentru interesele multor români. Pe de altă parte, pentru Marea Britanie aceasta înseamnă şi rămânerea în suspensie a rezolvării spinoasei probleme a controlului imigraţiei, cauză majoră a Brexit-ului.

A treia implicaţie se referă la strategia politică şi electorală a stângii la nivel global. Rezultatul alegerilor din Marea Britanie validează strategia electorală a stângii, opusă neoliberalismului şi politicilor de austeritate, de dereglementare, de privatizare şi reducere a drepturilor sociale (pensii, asistenţă socială, asigurări de sănătate de stat).

Este acea facţiune a stângii – reprezentată acum de Bernie Sanders în SUA, Jean-Luc Melenchon în Franţa  – o stângă opusă celei de tip neoliberal, gen Tony Blair în Marea Britanie, Gerhard Schroeder în Germania, François Hollande în Franţa sau soţii Clinton în SUA.

În ciuda unui baraj mediatic intens împotriva liderului partidului, a disproporţiei uriaşe dintre bugetul de campanie al conservatorilor şi cel al laburiştilor, Jeremy Corbyn şi Partidului laburist au obţinut un rezultat cu mult peste aşteptări. Laburiştii au câştigat mai multe mandate faţă de ultimele două alegeri şi, aspectul cel mai important, au obţinut peste 40% din voturi. Ca procent, este un rezultat care nu a mai fost obţinut de laburişti de aproape 20 de ani. Mai mult, rezultatul atestă cea mai mare creştere procentuală faţă de alegerile precedente, realizată de un lider laburist din 1945 şi până în prezent. Totodată, rezultatul se situează și peste procentul obţinut de Tony Blair la ultimele alege



Facebook

O propunere

Controverselor dintre suveranişti şi globalişti, care au invadat spaţiul public la nivel internaţional, le-au urmat, pe planul învăţământului naţional, regional şi local, controversele dintre modernişti şi tradiţionalişti. Moderniştii susţin triumfal că doar online-ul poate moderniza învăţământul românesc - la limită, susţin aceştia, chiar că dispariţia profesorului este posibilă prin apariţia unor ...

Interviu cu câștigătorul premiului Academiei Române „Henry H. Stahl” în sociologie 2019

Interviu cu Adrian Majuru, căștigătorul premiului Academiei Române, „Henri H. Stahl” în sociologie, pentru cartea „Francisc Iosif Rainer. Biografia unui proiect de viață (1874-1944), 2018, Editura Oscar Print. SS: Bună dimineața și felicitări pentru premiu! Ce înseamnă acest premiu pentru cariera dvs.? A.M.: Înseamnă obligația de a construi pozitiv și mai ales ...

Discurs politic și discurs medical

Coronavirusul este foarte inteligent. El alege cînd și unde să atace. El nu atacă oamenii în metro. El  atacă pe strada și la manifestații. Nu atacă oamenii care merg la alegeri,  pentru că are simț politic. El atacă profesorii și elevii care merg la școală. Virus modern, el iubește tehnologia ...

Explozia reacțiilor complotiste în 2020

Care sunt cele mai răspândite teorii ale complotului ? O anchetă de opinie efectuată de IFOP, pentru Fundația Jean-Jaurès și Conspiracy Watch, în primăvara 2020 și editată de l'Observatoire du conspirationnisme et des théories du complot (site fondat în 2007 de Rudy Reichstadt), a revelat că 26% dintre francezi cred despre ...

Apariții editoriale: Filip Alexandrescu – Social conflict and the making of a globalized place at Roșia Montană

După cartea de autor „The Midas Touch: Theoretical Essays in Environmental Sociology”[1] (2016), Filip Alexandrescu revine cu a doua carte de autor intitulată „Social conflict and the making of a globalized place at Roșia Montană”[2] (2020). Apărută în colecția de științe psiho-sociale a Editurii ProUniversitaria, volumul aduce o perspectivă nouă ...

O nenorocire nu vine niciodată singură

În condiţiile în care presa autohtonă şi străină popularizează în mod obsesiv şi semidoct doar efectele nocive ale actualei pandemii, liderii politici, liderii de opinie şi ziariştii din ţara noastră par să nu conştientizeze două riscuri „colaterale” care vor afecta în mod dramatic viitorul României. În primul rând, nivelul datoriei guvernamentale ...

Invitație la dezbatere

Stimați colegi, Se pregătește publicarea Vol. X al Istoriei României dedicat perioadei de după al doilea Război Mondial, coordonat de Prof. Vasile Pușcaș. Volumul este dedicat perioadei socialiste și perioadei „tranziției”. Am fost solicitat să elaborez capitolele dedicate proceselor sociale din această perioadă. Capitolele utilizează contribuțiile mai multor colegi din ICCV.   Cu acceptul domnului Vasile ...

Stânga și gândirea critică

Nu abordăm aici social democrația din țările nordice, ca stat protectionist reper. Nu abordăm nici statutul PSD, Partidului Social Democrat din Romania, asociat de opoziție cu ciuma roșie, printr-o tactică de discreditare politică radicală. Ne întrebăm care sunt noile idei de stânga? Ce forme ia gândirea critică a intelectualului din ...