Romania Sociala logo
Menu

Trei implicaţii ale alegerilor generale din Marea Britanie

autor:   10 June 2017  foto: mediafax

Iulian Stănescu

În urmă cu un an, electoratul britanic a votat pentru ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană (aşa-numitul Brexit). Cu toate acestea, în ambele camere ale Parlamentului britanic – Camera Comunelor şi Camera Lorzilor – exista o majoritate de parlamentari, provenind din toate partidele, favorabilă fie rămânerii în Uniunea Europeană (UE), fie unui aşa numit soft Brexit: Marea Britanie pleacă din UE, dar rămâne în Piaţa Comună.

În atare situație, premierul britanic Theresa May a luat decizia declanşării pentru 2017 a alegerilor generale anticipate în Marea  Britanie. Cum acordul final de ieşire din UE depinde de votul favorabil al Parlamentului britanic, premierul Theresa May a simţit nevoia întăririi poziţiei politice a guvernului în plan extern – în cadrul negocierilor cu UE – şi pe plan intern – prin obţinerea unei majorităţi favorabile Brexit-ului, în general, sau chiar hard Brexit-ului (Marea Britanie pleacă din uniune şi din Piaţa Comună, dar obţine un acord de liber schimb sau acord comercial, favorabile cu UE).

Aceasta însemna creşterea majorităţii Partidului Conservator în Camera Comunelor. Încurajată de sondajele de opinie, în care conservatorii se aflau la circa 20 de puncte procentuale în faţa Partidului Laburist, şi de imaginea puternic negativă în presa britanică a liderului laburist, Jeremy Corbyn, May a luat decizia declanşării alegerilor anticipate, chiar în pofida propriilor declaraţii anterioare.

Theresa May a cerut votul britanicilor pentru un guvern stabil şi puternic, care să faciliteze un Brexit de succes. Dar, socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg, iar campania electorală s-a desfăşurat pe alte coordonate. Pe fondul erodării veniturilor reale pentru majoritatea alegătorilor, principalele teme de campanie au fost cele socio-economice, favorabile Partidului Laburist: sfârşitul austerităţii, creşterea rolului statului, creşterea cheltuielilor sociale – plătite prin impozite crescute pentru companii şi pentru cei mai bogaţi -, naţionalizarea căilor ferate şi a utilităţilor etc.

Ca urmare a alegerilor, Partidul Conservator rămâne cu cel mai numeros grup parlamentar în Camera Comunelor, dar sub majoritatea absolută. Dincolo de incertitudinea politică de la Londra, cred că se poate vorbi de trei implicaţii relevante şi pentru România.

Prima implicaţie ţine de românii din Marea Britanie. Noua structură a parlamentului de la Londra este chiar mai favorabilă unui soft Brexit (Marea Britanie pleacă din UE, dar rămâne în Piaţa Comună) decât cea din vechiul parlament. Ca atare, este şi mult mai favorabilă unui vot prin care Marea Britanie, în mod unilaterial, acordă drept de reşedinţă cetăţenilor europeni după 2019. Un asemenea vot a fost menţionat de liderul laburist, Jeremy Corbyn, chiar în prima zi de după alegeri. Ar fi un act care recunoaşte anumite realităţi legate de funcţionarea economiei britanice, dar şi un gest de bunăvoinţă în cadrul negocierilor de Brexit cu Uniunea Europeană. Adoptarea unei asemenea legislaţii sau rezoluţii ar avea un impact direct pentru cei cel puţin 230.000 de români din Marea Britanie.

A doua implicaţie priveşte relaţia Marea Britanie – Uniunea Europeană. Poziţia de negociere a guvernului britanic a ieşit slăbită în urma alegerilor. Hard Brexit-ul nu mai este de actualitate, în condiţiile unei majorităţi parlamentare clare în favoarea unui soft Brexit, majoritate formată din laburişti, liberali, naţionalişti scoţieni şi galezi, alte partide, la care se adaugă şi rebelii pro-europeni din Partidul Conservator. Ca atare, devine mai probabil ca negocierile privind ieşirea din UE să aibă drept deznodământ rămânerea Marii Britanii în Piaţa Comună. Rămânerea în Piaţa Comună înseamnă şi acceptarea principiului liberei circulaţii a forţei de muncă, principiu non-negociabil pentru UE. Evident, acesta ar fi şi cel mai favorabil deznodământ pentru interesele multor români. Pe de altă parte, pentru Marea Britanie aceasta înseamnă şi rămânerea în suspensie a rezolvării spinoasei probleme a controlului imigraţiei, cauză majoră a Brexit-ului.

A treia implicaţie se referă la strategia politică şi electorală a stângii la nivel global. Rezultatul alegerilor din Marea Britanie validează strategia electorală a stângii, opusă neoliberalismului şi politicilor de austeritate, de dereglementare, de privatizare şi reducere a drepturilor sociale (pensii, asistenţă socială, asigurări de sănătate de stat).

Este acea facţiune a stângii – reprezentată acum de Bernie Sanders în SUA, Jean-Luc Melenchon în Franţa  – o stângă opusă celei de tip neoliberal, gen Tony Blair în Marea Britanie, Gerhard Schroeder în Germania, François Hollande în Franţa sau soţii Clinton în SUA.

În ciuda unui baraj mediatic intens împotriva liderului partidului, a disproporţiei uriaşe dintre bugetul de campanie al conservatorilor şi cel al laburiştilor, Jeremy Corbyn şi Partidului laburist au obţinut un rezultat cu mult peste aşteptări. Laburiştii au câştigat mai multe mandate faţă de ultimele două alegeri şi, aspectul cel mai important, au obţinut peste 40% din voturi. Ca procent, este un rezultat care nu a mai fost obţinut de laburişti de aproape 20 de ani. Mai mult, rezultatul atestă cea mai mare creştere procentuală faţă de alegerile precedente, realizată de un lider laburist din 1945 şi până în prezent. Totodată, rezultatul se situează și peste procentul obţinut de Tony Blair la ultimele alege



Facebook

Apariție editorială: Septimiu Chelcea, Psihologia Publicității. Despre reclamele vizuale

Septimiu Chelcea, Psihologia Publicității. Despre reclamele vizuale, București, Editura Pro Universitaria, 2021 (302 p. 44,20 lei) Motto-ul cărții: „Publicitatea este știință, tehnică, artă și conștiință”. Ne face o deosebită plăcere să anunțăm publicarea lucrării profesorului Septimiu Chelcea. Structura cărții cuprinde două părți: I) ABC-ul publicității (123 de pagini); II) Abordarea psihosociologică a publicității ...

AȘA A FOST? AȘA ÎMI ADUC AMINTE (I)

Am participat la reinstituționalizarea învățămntului sociologic în comunism și la prefacerea lui în capitalism. Despre aceste evenimente și despre „amănuntul biografic” depun mărturie. Nu încerc să adun pietricele și fire de nisip pentru a-mi ridica un soclu. Am păcatele mele. Și nu puține. Îmi atribui, totuși, calitatea de a nu ...

Exerciții de gândire sociologică: oscilația mondial/național

Mulți se întrebă: cum s-ar putea realiza o lume mondializată ? Acum, lumea este compusă din ”țări”. Dar economia pare să devină tot mai mondializată. Cum va putea lumea să fie în aceste condiții ?  Problema este că economia, în realitate, nu e atât de mondializată cum s-a tot spus. Toate ...

Există distinct o paradigmă a sociologiei românești?

Mi-am amintit o banalitate despre poziția specială a sociologiei. Uneori însă banalitățile sunt importante de avut în minte. Sociologia este știința societății. Dar e nevoie de o precizare care explodează simplitatea definiției. În primul rând, sociologia, prin  vocația ei e ”universală”, o știință de oriunde și oricând. Există lucrări de ...

AȘA A FOST? AȘA ÎMI ADUC AMINTE (II)

Asistent universitar: nici student, nici profesor  Oricât ar fi de prozaic, mi-am cerut transferul la Universitate şi pentru că asistenţii stagiari primeau un salariu mai mare decât cercetătorii stagiari în institutele Academiei R.S.R. Prin Ordinul Nr. 1595 din 8.11.1968, semnat de Rectorul prof. dr. doc. Jean Livescu, am fost numit „în ...

Sociologii în comunism. Începuturile unei profesii fără statut*

Notă. Profesorul Septimiu Chelcea a avut bunăvoința de a-mi acorda acest interviu online pentru volumul în pregătire. Lucrarea reunește amintirile absolvenților din Promoția 1975. Sorin Mitulescu: Domnule profesor ați predat cursul de „Metode și tehnici de cercetare sociologică” la seria noastră. Cu toată stima, aș vrea să vă adresez câteva întrebări ...

Binele și infantilizarea

Libertatea de a gândi  Libertatea de a gândi a fost totdeauna un fel de boală. Iată-ne vindecați! Asta o spunea eseistul Philippe Muray în anii 1990. Zilele astea mi-am amintit de analiza psihanalitică a socialismului din România,  pe care o face Vasile Dem Vasilescu în cartea În căutarea sinelui (2014). El vorbește ...

Unde începe și unde se termină fericirea la actori – III

Experiența 5 Actorul B, creează liniștit în marile teatre din România și, mai mult decât atât, reușește să își aloce timp și pentru spectacole independente, turnee, filme, reclame ș.a.m.d. . Un actor complex, talentat, dedicat – o vedetă în adevăratul sens al cuvântului apreciat de public pentru munca și talentul său. ...