Romania Sociala logo
Menu

Uniunea Europeană a devenit nesustenabilă demografic

autor:   21 July 2019  

Așa cum era de așteptat, Uniunea Europeană (UE) a devenit, pe parcursul unui singur deceniu, nesustenabilă din punct de vedere demografic. Într-adevăr, dacă în 2007 rata natalității la nivelul UE era mai mare decât rata mortalității (10,7 născuți vii vs. 9,7 decedați la o mie de locuitori), anul trecut rata mortalității a devansat, pentru a doua oară consecutiv, rata natalității (10,4 decedați vs. 9,7 născuți vii la o mie de locuitori). (1) Datele prezentate în continuare reflectă faptul că țările cele mai afectate de această tragică disfuncție sunt Germania, Italia, România, Bulgaria, Ungaria, Portugalia, Grecia, Croația, Lituania și Letonia. Mai mult, țările menționate, cu excepția Germaniei, Italiei și Ungariei, au fost deosebit de grav afectate în ultimul deceniu și de emigrație.

Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/data/database

Nota bene, populația UE a crescut în perioada menționată cu doar 3%, 85% din această creștere fiind generată de imigranții veniți din Africa, Orientul Mijlociu și Asia. Spre deosebire, populația globului a crescut în aceeași perioadă cu 15,2%. Drept urmare, ponderea populației UE în raport cu populația globului a scăzut în ultimul deceniu de la 7,6% la 6,8%. (2)

Paradoxal, contracararea actualei crize demografice din UE nu reprezintă o prioritate asumată direct sau indirect de actuala Comisie Europeană. Într-adevăr, dacă analizăm cele zece priorități publicate sub egida CE (Locuri de muncă, creștere economică și investiții; O singură piață digitală; O politică energetică comună și combaterea schimbărilor climatice; O piață internă mai profundă și mai echitabilă; O uniune economică și monetară mai profundă și mai echitabilă; O politică comercială echilibrată și progresivă care să valorifice oportunitățile oferite de globalizare; Justiție și drepturi fundamentale; O agendă comună privind migrația; Un actor global mai puternic; O Uniune mai democratică), vom constata că actualul colaps demografic reprezintă pentru membrii CE o problemă neglijabilă, o problemă care nu merită nici măcar pusă în discuție. (3) În sfârșit, nici șefii de stat și de guverne din Consiliul European nu sunt îngrijorați că ponderea în totalul populației a copiilor cu vârste mai mici de 14 ani (15,6%) și cea a persoanelor cu vârste mai mari de 65 de ani (19,7%) reflectă faptul că UE a devenit în ultimul deceniu nesustenabilă din punct de vedere demografic. Pentru că ei nu au consacrat în ultimul deceniu nicio întrunire, formală sau informală, în care să se pună măcar în discuție problema colapsului demografic din țările UE, un colaps care reprezintă, așa cum am arătat,  principalul factor de risc în ceea ce privește viitorul UE.

În acest context, nu ne putem aștepta la nimic bun, nici acum și nici în viitor. Pentru că cele zece priorități ale actualei CE sunt, în opinia mea, complet inutile într-o Europă care va deveni în scurt timp cel mai mare azil de vârstnici al planetei. Nici mai mult dar nici mai puțin!

___________________________

Surse:

1. https://ec.europa.eu/eurostat/data/database;

2. https://data.worldbank.org/indicator;

3. https://ec.europa.eu/commission/priorities_ro



Facebook

Un interviu care rămâne actual peste vreme: prof. univ. Elisabeta Bostan în dialog cu Revista Teatru despre spectacol și universul copilăriei (1974)

Prof. Univ. Dr., Cercetător Principal ICCV, Elena Zamfir  Doresc să aduc în fața cititorilor noștri un interviu al doamnei profesor univ. Elisabeta Bostan de acum 50 de ani acordat Revistei Teatru. Cuvintele sunt de prisos în a introduce o valoare inestimabilă a culturii și a cinematografiei românești când vorbim de doamna profesor ...

Concursul Euroviziune 2024. Nemo și Codul

Nemo este cântărețul câștigător din mai 2024 la Euroviziune. Acum o saptămînă. Iar Cod este titlul cântecului câștigător. Nu știu ce va spune critica muzicală din Romania despre performanța artistică și muzicală a cântărețului Nemo. În ce ne privește am avea câteva întrebări sociologice, la cald. Cuvântul Nemo. Iată un cuvânt ...

Impactul social al tehnologiilor imersive

Sursa: https://www.ici.ro Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București[1] a organizat recent un webinar pe tema „Viitorul tehnologiilor imersive în România” cu scopul de a reuni reprezentanți ai mediului academic, antreprenori din sectorul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor, reprezentanți ai autorităților publice cu rol de reglementare și de a aduce în ...

Sociologie și policalificare în industrie. Pe marginea unui articol publicat în 1984. Discuție între Sorin Mitulescu și Ion Tița Călin

Introducere: O generație de sociologi: texte din anii `80 Cine ești dumneata, domnule Ion Tița-Călin? În anul 1975, am absolvit Facultatea de Filosofie, secția Sociologie, cu media generală 9,50. Primisem recomandarea să lucrez într-un institut de cercetare științifică, dar la repartizarea în producție, am optat pentru postul de sociolog din Șantierul Naval Constanța ...

Începuturi ale sociologiei medicale în anii `80.  O discuție cu sociolog Florica Bătrîn

Dragă Flori, ce făceai în anii `70 – `80  ca sociolog ? Din câte-mi amintesc, în anii respectivi, sociologia de la noi era preocupată de probleme precum integrarea, eficiența, mobilitatea socială. Ca absolvent al promoției’75, specizalizat în sociologia educatiei și culturii, am avut șansa de a găsi în oferta săracă de ...

Septimiu Chelcea, Flash-uri psihosociologice, București, Editura Pro Universitaria, 2024

Nu am inventat roata, dar m-am străduit să nivelez drumul. Am adunat în acest volum gândurile răzlețite de-a lungul timpului în revistele la care am colaborat și în unele din cărțile pe care le-am publicat. Sunt gânduri, flash-uri, izvorâte din observațiile cotidiene, filtrate de lecturile mele. Unele dintre ele poartă amprenta timpului, ...

Speranța de viață după Pandemie. Spectaculoasa recuperare

Introducere În luna septembrie a anului trecut am publicat la Contributors un articol dedicat speranței de viață în țara noastră [1]. Se dorea a fi un răspuns la o întrebare firească asupra modului în care speranța de viață urma să se redreseze după declinul apreciabil din anii 2020 și 2021 provocat de imprevizibila Pandemie ...

Provincialismul. Cheie de lectură posibilă a tranziției

1. Punctul de plecare Lectura recentă a trei intervenții publicate în 2023 și 2024 mi-a apărut emblematică.  Este vorba de o serie de texte de analiză politică apărute sub titlul generic România ca proiect geopolitic și interesul național în contextul dezordinii mondiale, sub semnătura analistului politic Adrian Severin. Și de   cartea ...