Romania Sociala logo
Menu

Uniunea Europeană a devenit nesustenabilă demografic

autor:   21 July 2019   

Nicolae Taran

Așa cum era de așteptat, Uniunea Europeană (UE) a devenit, pe parcursul unui singur deceniu, nesustenabilă din punct de vedere demografic. Într-adevăr, dacă în 2007 rata natalității la nivelul UE era mai mare decât rata mortalității (10,7 născuți vii vs. 9,7 decedați la o mie de locuitori), anul trecut rata mortalității a devansat, pentru a doua oară consecutiv, rata natalității (10,4 decedați vs. 9,7 născuți vii la o mie de locuitori). (1) Datele prezentate în continuare reflectă faptul că țările cele mai afectate de această tragică disfuncție sunt Germania, Italia, România, Bulgaria, Ungaria, Portugalia, Grecia, Croația, Lituania și Letonia. Mai mult, țările menționate, cu excepția Germaniei, Italiei și Ungariei, au fost deosebit de grav afectate în ultimul deceniu și de emigrație.

Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/data/database

Nota bene, populația UE a crescut în perioada menționată cu doar 3%, 85% din această creștere fiind generată de imigranții veniți din Africa, Orientul Mijlociu și Asia. Spre deosebire, populația globului a crescut în aceeași perioadă cu 15,2%. Drept urmare, ponderea populației UE în raport cu populația globului a scăzut în ultimul deceniu de la 7,6% la 6,8%. (2)

Paradoxal, contracararea actualei crize demografice din UE nu reprezintă o prioritate asumată direct sau indirect de actuala Comisie Europeană. Într-adevăr, dacă analizăm cele zece priorități publicate sub egida CE (Locuri de muncă, creștere economică și investiții; O singură piață digitală; O politică energetică comună și combaterea schimbărilor climatice; O piață internă mai profundă și mai echitabilă; O uniune economică și monetară mai profundă și mai echitabilă; O politică comercială echilibrată și progresivă care să valorifice oportunitățile oferite de globalizare; Justiție și drepturi fundamentale; O agendă comună privind migrația; Un actor global mai puternic; O Uniune mai democratică), vom constata că actualul colaps demografic reprezintă pentru membrii CE o problemă neglijabilă, o problemă care nu merită nici măcar pusă în discuție. (3) În sfârșit, nici șefii de stat și de guverne din Consiliul European nu sunt îngrijorați că ponderea în totalul populației a copiilor cu vârste mai mici de 14 ani (15,6%) și cea a persoanelor cu vârste mai mari de 65 de ani (19,7%) reflectă faptul că UE a devenit în ultimul deceniu nesustenabilă din punct de vedere demografic. Pentru că ei nu au consacrat în ultimul deceniu nicio întrunire, formală sau informală, în care să se pună măcar în discuție problema colapsului demografic din țările UE, un colaps care reprezintă, așa cum am arătat,  principalul factor de risc în ceea ce privește viitorul UE.

În acest context, nu ne putem aștepta la nimic bun, nici acum și nici în viitor. Pentru că cele zece priorități ale actualei CE sunt, în opinia mea, complet inutile într-o Europă care va deveni în scurt timp cel mai mare azil de vârstnici al planetei. Nici mai mult dar nici mai puțin!

___________________________

Surse:

1. https://ec.europa.eu/eurostat/data/database;

2. https://data.worldbank.org/indicator;

3. https://ec.europa.eu/commission/priorities_ro



Facebook

Apariții editoriale: Filip Alexandrescu – Social conflict and the making of a globalized place at Roșia Montană

După cartea de autor „The Midas Touch: Theoretical Essays in Environmental Sociology”[1] (2016), Filip Alexandrescu revine cu a doua carte de autor intitulată „Social conflict and the making of a globalized place at Roșia Montană”[2] (2020). Apărută în colecția de științe psiho-sociale a Editurii ProUniversitaria, volumul aduce o perspectivă nouă ...

O nenorocire nu vine niciodată singură

În condiţiile în care presa autohtonă şi străină popularizează în mod obsesiv şi semidoct doar efectele nocive ale actualei pandemii, liderii politici, liderii de opinie şi ziariştii din ţara noastră par să nu conştientizeze două riscuri „colaterale” care vor afecta în mod dramatic viitorul României. În primul rând, nivelul datoriei guvernamentale ...

Invitație la dezbatere

Stimați colegi, Se pregătește publicarea Vol. X al Istoriei României dedicat perioadei de după al doilea Război Mondial, coordonat de Prof. Vasile Pușcaș. Volumul este dedicat perioadei socialiste și perioadei „tranziției”. Am fost solicitat să elaborez capitolele dedicate proceselor sociale din această perioadă. Capitolele utilizează contribuțiile mai multor colegi din ICCV.   Cu acceptul domnului Vasile ...

Stânga și gândirea critică

Nu abordăm aici social democrația din țările nordice, ca stat protectionist reper. Nu abordăm nici statutul PSD, Partidului Social Democrat din Romania, asociat de opoziție cu ciuma roșie, printr-o tactică de discreditare politică radicală. Ne întrebăm care sunt noile idei de stânga? Ce forme ia gândirea critică a intelectualului din ...

Interviu cu câștigătorul premiului Academiei Române „Henry H. Stahl” în sociologie 2019

Interviu cu Adrian Majuru, căștigătorul premiului Academiei Române, „Henri H. Stahl” în sociologie, pentru cartea „Francisc Iosif Rainer. Biografia unui proiect de viață (1874-1944), 2018, Editura Oscar Print. SS: Bună dimineața și felicitări pentru premiu! Ce înseamnă acest premiu pentru cariera dvs.? A.M.: Înseamnă obligația de a construi pozitiv și mai ales ...

Romii: între ONG-uri și Uniunea Europeană

Ieri a explodat o problemă gravă: șeful unui important clan mafiot a fost asasinat. Îngrijorarea vine din reacția predictibilă: se anunță un adevărat război între grupurile mafiote. Mafioți din diaspora declară că se vor întoarce în România pentru a participa la războiul dintre clanuri. Cele mai multe clanuri sunt ale ...

Explozia reacțiilor complotiste în 2020

Care sunt cele mai răspândite teorii ale complotului ? O anchetă de opinie efectuată de IFOP, pentru Fundația Jean-Jaurès și Conspiracy Watch, în primăvara 2020 și editată de l'Observatoire du conspirationnisme et des théories du complot (site fondat în 2007 de Rudy Reichstadt), a revelat că 26% dintre francezi cred despre ...

Cuvinte noi Ce ne spun ele despre epocă?

Noi și vocabularul Limba este un organism viu care se reinventează în contact cu realitatea ; ea semnifică și interpretează lumea în care trăim. Este fascinant să descoperim într-un dicționar, cum fiecare cuvînt își are propria sa poveste; fiecare cuvânt are o istorie și o arheologie cu straturi suprapuse de sensuri. ...