Romania Sociala logo
Menu

Uniunea Europeană a devenit nesustenabilă demografic

autor:   21 July 2019   

Nicolae Taran

Așa cum era de așteptat, Uniunea Europeană (UE) a devenit, pe parcursul unui singur deceniu, nesustenabilă din punct de vedere demografic. Într-adevăr, dacă în 2007 rata natalității la nivelul UE era mai mare decât rata mortalității (10,7 născuți vii vs. 9,7 decedați la o mie de locuitori), anul trecut rata mortalității a devansat, pentru a doua oară consecutiv, rata natalității (10,4 decedați vs. 9,7 născuți vii la o mie de locuitori). (1) Datele prezentate în continuare reflectă faptul că țările cele mai afectate de această tragică disfuncție sunt Germania, Italia, România, Bulgaria, Ungaria, Portugalia, Grecia, Croația, Lituania și Letonia. Mai mult, țările menționate, cu excepția Germaniei, Italiei și Ungariei, au fost deosebit de grav afectate în ultimul deceniu și de emigrație.

Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/data/database

Nota bene, populația UE a crescut în perioada menționată cu doar 3%, 85% din această creștere fiind generată de imigranții veniți din Africa, Orientul Mijlociu și Asia. Spre deosebire, populația globului a crescut în aceeași perioadă cu 15,2%. Drept urmare, ponderea populației UE în raport cu populația globului a scăzut în ultimul deceniu de la 7,6% la 6,8%. (2)

Paradoxal, contracararea actualei crize demografice din UE nu reprezintă o prioritate asumată direct sau indirect de actuala Comisie Europeană. Într-adevăr, dacă analizăm cele zece priorități publicate sub egida CE (Locuri de muncă, creștere economică și investiții; O singură piață digitală; O politică energetică comună și combaterea schimbărilor climatice; O piață internă mai profundă și mai echitabilă; O uniune economică și monetară mai profundă și mai echitabilă; O politică comercială echilibrată și progresivă care să valorifice oportunitățile oferite de globalizare; Justiție și drepturi fundamentale; O agendă comună privind migrația; Un actor global mai puternic; O Uniune mai democratică), vom constata că actualul colaps demografic reprezintă pentru membrii CE o problemă neglijabilă, o problemă care nu merită nici măcar pusă în discuție. (3) În sfârșit, nici șefii de stat și de guverne din Consiliul European nu sunt îngrijorați că ponderea în totalul populației a copiilor cu vârste mai mici de 14 ani (15,6%) și cea a persoanelor cu vârste mai mari de 65 de ani (19,7%) reflectă faptul că UE a devenit în ultimul deceniu nesustenabilă din punct de vedere demografic. Pentru că ei nu au consacrat în ultimul deceniu nicio întrunire, formală sau informală, în care să se pună măcar în discuție problema colapsului demografic din țările UE, un colaps care reprezintă, așa cum am arătat,  principalul factor de risc în ceea ce privește viitorul UE.

În acest context, nu ne putem aștepta la nimic bun, nici acum și nici în viitor. Pentru că cele zece priorități ale actualei CE sunt, în opinia mea, complet inutile într-o Europă care va deveni în scurt timp cel mai mare azil de vârstnici al planetei. Nici mai mult dar nici mai puțin!

___________________________

Surse:

1. https://ec.europa.eu/eurostat/data/database;

2. https://data.worldbank.org/indicator;

3. https://ec.europa.eu/commission/priorities_ro



Facebook

Apariție editorială: Septimiu Chelcea – OPINIA publică. Persuasiune, propagandă, manipulare

Ne face plăcere să anunțăm publicarea lucrării profesorului Septimiu Chelcea OPINIA publică. Persuasiune, propagandă, manipulare, apărută la Editura Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion C. Brătianu” (București, 2020, 424 de pagini). Cartea include două părți. În prima parte este analizată opinia publică. Cele cinci capitole (Opinia publică: o perspectivă ...

Semnalăm apariția volumului 18, Nr. 2, 2020 al revistei Sociologie Românească

Semnalăm apariția volumului 18, Nr. 2, 2020 al revistei Sociologie Românească, Asociația Română de Sociologie, Expert Projects, Iași. Revista a fost înfiinţată în 1936 de reputatul sociolog român Dimitrie Gusti, membru al Academiei Române din anul 1919 și președinte al Academiei Române (1944-1946). Revista a fost desfiinţată în 1946 de regimul comunist ...

Sociologia românească și sociologia occidentală

România s-a gândit mereu pe sine ca o parte a societății occidentale. România, o societate occidentală, dar în curs de dezvoltare, de lichidare a decalajul față de modelul occidental. Această viziune se regăsește, însă doar parțial, și în relația sociologiei românești cu sociologia occidentală. Cu un decalaj doar de câteva decenii, ...

O boală veche : filoxenia

În urmă cu peste un secol și jumătate, gazetarul Mihai Eminescu, umilit peste măsură de temenelele autorităților românești din Acel timp, față de un Occident care suferea de complexe de superioritate (glazurate de megalomanie egolatră) cu nimic diferite de cele de astăzi, făcând un succint examen al etiologiei lipsei de ...

Interviu cu Iuliana Precupețu, coordonatoarea proiectului AMASE finanțat de Norway Grants și UEFISCDI

Iuliana Precupețu, cercetător științific I în cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții, Academia Română, este coordonatoarea proiectului  AMASE A multidimensional approach to social exclusion in later life – health consequences for ageing populations finanțat de Norway Grants și UEFISCDI pentru perioada 1.09.2020–31.08.2023. Buna ziua si felicitări pentru câștigarea proiectului! Cum ...

Opțiuni politice în fața alegerilor din decembrie

Urmează, posibil, alegerile. Cum se prezintă partidele, ce propun ele electoratului ? La ce ne așteptăm noi, alegătorii ? România e de mult timp în criză. Sistemul nostru politic se confruntă acum, înainte de alegeri, cu o criză medicală care pare a sintetiza fondul profund al crizei României din ultima perioadă. ...

Starea socială a României: tranziție și post-tranziție

Am fost solicitat să particip la Volumul IX al Istoriei României al Academiei Române cu două capitole: Starea socială a României în perioada socialistă și Starea socială a României în tranziție și post-tranziție. Despre perioada de după 1989 s-a scris mult, dar analize globale sunt foarte rare. E o perioadă foarte ...

Cozile de azi și cozile de ieri

Coada ca microsocietate Coada sau rândul sunt forme concentrate de microsocietate, a căror menire este ordonarea și raționalizarea spațiului și a timpului de așteptare. Ele sunt forme de relaționare socială, dar și de control social; ele funcționează după reguli impuse, controlate, sau sunt autoreglate de cei care își așteaptă rândul. Nerespectarea ...