Romania Sociala logo
Menu

Apariții editoriale: Filip Alexandrescu – Social conflict and the making of a globalized place at Roșia Montană

autor:   21 September 2020   

Simona Maria Stănescu

După cartea de autor „The Midas Touch: Theoretical Essays in Environmental Sociology”[1] (2016), Filip Alexandrescu revine cu a doua carte de autor intitulată „Social conflict and the making of a globalized place at Roșia Montană”[2] (2020). Apărută în colecția de științe psiho-sociale a Editurii ProUniversitaria, volumul aduce o perspectivă nouă și proaspătă asupra mult mediatizatului conflict social legat de mina de la Roșia Montană, vechi deja de două decenii.

Bazată pe o cercetare de teren începută în  2005, cartea reușește să surpindă din punct de vedere socio-antropologic dinamica percepțiilor și imaginii acestui loc globalizat sub presiunea industriei extractive, a activității organizațiilor non-guvernamentale și, nu în ultimul rând, a ecourilor (inter)naționale privind impactul modificărilor propuse asupra vieții locuitorilor, pe termen scurt, și asupra mediului înconjurător, pe termen lung.

Fundamentat științific, punctul de vedere al cărții se concentrează pe modul în care discursul și practica diferiților actori mai mult sau mai puțin locali s-au schimbat de-a lungul timpului și cum această transformare a avut un impact asupra întregii imagini a locului studiat.

Lecțiile învățate de la Roșia Montană dovedesc faptul că a devenit un simbol atât în Europa Centrală și de Est, cât și în lupta globală împotriva industriilor extractive. Valoarea de simbol a Roșiei Montane nu epuizează însă dinamica subtilă a acestei comunități. Această observație se înscrie în eforturile de înțelegere a rolului comunităților locale în conflictele de mediu, rol care evoluează adesea în mod paradoxal și sinuos, de multe ori cu efecte nebănuite.

Textul integral al volumului este disponibil la adresele https://www.ujmag.ro/economie/altele/social-conflict-and-the-making-of-a-globalized-place-at-rosia-montana

și

https://bibliotecadesociologie.ro/download/alexandrescu-filip-2020-social-conflict-and-the-making-of-a-globalized-place-at-rosia-montana-bucharest-pro-universitaria/

Lectură plăcută!

Interviu cu Filip Alexandrescu, cercetător științific II, Institutul de Cercetare a Calității Vieții, Academia Română.

  • Cum a luat naștere ideea acestei cărți?
  • Teza de doctorat care a inspirat cartea de față a luat naștere in perioada cea mai acută a conflictului de la Roșia, la începutul anilor 2000. O mică lucrare scrisă in 2002 a fost urmată în 2005 de prima vizită pe teren, apoi de propunerea unei lucrări de doctorat (în 2007), aceasta din urmă la Universitatea Toronto. Am finalizat lucrarea în 2010 iar pe baza ei cartea de față a luat formă finală anul acesta.
  • De ce ați ales Roșia Montană?
  • Glumind un pic, aș întreba, cum aș fi putut rata șansa de a studia povestea Roșiei Montane, fiind de mult interesat de sociologia mediului? Cazul Roșiei concentrează în sine o multitudine de simboluri și vehicule social și politice prin care diverși actori semnifică mediul natural sau construit. Un astfel de caleidoscop empiric nu putea fi ratat de nimeni din cei interesați să înțeleagă pe viu cum se construiește discursiv și material mediul înconjurător. 
  • Ce v-a surprins în timpul desfășurării cercetării?
  • Prima supriză a fost în același timp o dezpovărare intelectuală: după o zi petrecută la Roșia Montană am înțeles că polarizarea conflictului – între compania veroasă și populația vulnerabilă – acoperea de fapt o realitate mai complicată. Aceasta nu înseamna negarea conflictului, deoarece semnele lui erau omniprezente, de la poveștile oamenilor la clădirile drapate cu sloganuri contra sau (mai ales) în favoarea companiei miniere. Realitatea mai complicată pe care am început să o bănuiesc de la prima vizită, și care îmi sugera un material bogat pentru substanța lucrării, privea relația dintre proximitatea locală a respondentului și incertitudinea percepută a conflictului. Actorii extra-locali păreau foarte fermi in convingerile lor cu privire la justețea poziției lor și a erorii în care se afla partea adversă. Pe de altă parte, localnicii afișau o întreagă panoplie de reacții, în care interesele materiale se împleteau cu identitatea lor profesională sau socio-economică. Acest lucru mi-a sugerat că conflictul „mare” dintre companie și oponenții ei  era, de fapt, fragmentat în funcție de tipul de experiență (de la distanță sau din proximitate) construit de diverșii actori mai mult sau mai puțin implicați. Luându-l drept aliat pe antropologul Clifford Geertz, am construit o mare parte din analiză pe contrastul dintre experience-nearness și experience-distance
  • Ce aduce nou cartea „Social conflict and the making of a globalized place at Roșia Montană”?
  • O astfel de întrebarea îmi dă prilejul să trec peste limitele modestiei. Mă consolez însă cu gândul că vorbind despre contribuția lucrării expun mai clar unele argumente pe care cei mai bine informați decât mine le pot combate sau, cel puțin, le pot circumscrie mai precis decât o pot face eu. Pe scurt, aș spune că volumul aduce o interpretare necanonică a poveștii conflictului de la Roșia, fără să se alinieze necondiționat la interpretările critice prevalente în literatura privind conflictele de mediu (alter-globalizare, ecologie politică, „ecologismul săracilor” etc.). Folosirea unei perechi conceptuale posibil anacronice (experience-near vs. experience-distant, Geertz 1979) e o opțiune asumată în acest sens. Pe de altă parte, îndrăznesc să spun, lucrarea este densă empiric, cu 66 de respondenți care vorbesc sau ale căror povești sunt preluate parțial în lucrare.
  • Ce vă propuneți să cercetați în continuare?
  • Roșia Montană a devenit un loc globalizat, cosmopolit, creativ etc. doar în perioada în care conflictul a fost ținut în șah prin eforturile activiștilor, ale localnicilor și ale protestarilor din 2013. Soarta Roșiei s-ar putea însă schimba radical în funcție de decizia ce se va lua la tribunalul comercial al Băncii Mondiale și de acțiunile statului. Decizia care se va lua (cel mai probabil anul viitor) va genera probabil un nou val de incertitudini, dar acestea vor putea fi de mai scurtă durată și cu implicații mai severe. Sper să am oportunitatea să observ sistematic aceste schimbări, nutrind totuși speranță că locul își va păstra vitalitatea pe care i-au conferit-o primii 20 de ani de conflict.
  • Mulțumesc pentru timpul acordat!

[1] http://www.prouniversitaria.ro/carte/the-midas-touch

[2] http://www.prouniversitaria.ro/carte/social-conflict-and-the-making-of-a-globalized-place-at-rosia-montana







Facebook

Puterea Big Tech de a influența politica și cultura: considerente etice

Știrile false de pe internet și contracararea lor este un subiect frecvent dezbătut în ultimii ani. Majoritatea strategiilor guvernamentale implică cooperarea guvernelor cu platformele de socializare pentru a opri răspândirea știrilor false și dezinformarea. Nu este întotdeauna clar ce presupune această cooperare, având în vedere că algoritmii specifici utilizați de ...

România, UE, flagelul demografic şi politica struţului

Studiul de caz prezentat în continuare reflectă cu claritate impactul devastator al actualei pandemii asupra situaţiei demografice a României. Astfel, în anul trecut, România a înregistrat o diminuare semnificativă a numărului de naşteri, respectiv creşteri fără precedent în ceea ce priveşte numărul deceselor şi a sporului natural negativ. (1)  AR = ...

Unde începe și unde se termină fericirea la actori

Experiența 3 – Observatorul. Nu de multe ori accesul în „laboratorul de teatru” este interzis celor din afară. Și nu pentru că se întâmplă lucruri care nu trebuiesc văzute ci dimpotrivă, există lucruri excepționale care, din păcate nu reușesc să ajungă în fața publicului din diverse motive. Actorii, atunci când se ...

Postfaţă la cartea despre mine

Am fost impresionat când am aflat de iniţiativa unor colegi de a aduna gândurile lor despre mine într-o carte. Acum am cartea în faţă. Este foarte frumoasă. Mărturisesc însă că prima reacţie a fost să pun cartea deoparte. Apreciam gestul, dar mă aşteptam la vorbe frumoase, multe dintre ele convenţionale. Am ...

Știința va produce o lume mai prosperă și mai egală sau mai polarizată?

Vladimir Putin, președintele Rusiei, una dintre cele mai puternice țări ale lumii, estimează rolul științei în lumea actuală: ”cele mai avansate țări ale lumii definesc știința drept una din prioritățile strategice și cine va fi primul, acela conduce omenirea” [1]. Afirmația m-a șocat. Nu știu ce gândește Putin despre organizarea ...

Contribuția domnului Academician Cătălin Zamfir la dezvoltarea domeniului calității vieții – o perspectivă subiectivă

Prima mea discuție cu domnul Academician Cătălin Zamfir, ca în cazul multor sociologi colegi de generație de la Universitatea din București, a fost de fapt cu Profesorul Cătălin Zamfir. S-a întâmplat la seminarul de Paradigme ale gândirii sociologice. Și astăzi când predau același curs la Universitatea din Oradea – în ...

Apariție editorială/ Interviu in honorem Sanda Golopenția, volum editat de Zoltán Rostás și Theodora-Eliza Văcărescu

Apariție editorială/ Interviu in honorem Sanda Golopenția, volum editat de Zoltán Rostás și Theodora-Eliza Văcărescu, București, Editura Spandugino, 2020, 664 de pagini și 8 planșe. Simona Stănescu: – Fiindcă asemenea omagii nu sunt dese în lumea academică, este justificată întrebarea: cine a propus și de ce a fost propusă această culegere? Theodora-Eliza ...

„Dezvoltare şi schimbare socială proiectată: in honorem Cătălin Zamfir”

Marţi, 9 februarie, academicianul Cătălin Zamfir împlineşte 80 de ani.  Cu acest frumos prilej aniversar, ne face plăcere să anunţăm apariţia volumului Dezvoltare şi schimbare socială proiectată: in honorem Cătălin Zamfir.  Apărut la Editura Pro Universitaria, volumul cuprinde 32 contribuţii ale unor personalităţi ştiinţifice şi culturale, în cea mai mare parte foşti ...