Romania Sociala logo
Menu

Apariții editoriale: Filip Alexandrescu – Social conflict and the making of a globalized place at Roșia Montană

autor:   21 September 2020  

După cartea de autor „The Midas Touch: Theoretical Essays in Environmental Sociology”[1] (2016), Filip Alexandrescu revine cu a doua carte de autor intitulată „Social conflict and the making of a globalized place at Roșia Montană”[2] (2020). Apărută în colecția de științe psiho-sociale a Editurii ProUniversitaria, volumul aduce o perspectivă nouă și proaspătă asupra mult mediatizatului conflict social legat de mina de la Roșia Montană, vechi deja de două decenii.

Bazată pe o cercetare de teren începută în  2005, cartea reușește să surpindă din punct de vedere socio-antropologic dinamica percepțiilor și imaginii acestui loc globalizat sub presiunea industriei extractive, a activității organizațiilor non-guvernamentale și, nu în ultimul rând, a ecourilor (inter)naționale privind impactul modificărilor propuse asupra vieții locuitorilor, pe termen scurt, și asupra mediului înconjurător, pe termen lung.

Fundamentat științific, punctul de vedere al cărții se concentrează pe modul în care discursul și practica diferiților actori mai mult sau mai puțin locali s-au schimbat de-a lungul timpului și cum această transformare a avut un impact asupra întregii imagini a locului studiat.

Lecțiile învățate de la Roșia Montană dovedesc faptul că a devenit un simbol atât în Europa Centrală și de Est, cât și în lupta globală împotriva industriilor extractive. Valoarea de simbol a Roșiei Montane nu epuizează însă dinamica subtilă a acestei comunități. Această observație se înscrie în eforturile de înțelegere a rolului comunităților locale în conflictele de mediu, rol care evoluează adesea în mod paradoxal și sinuos, de multe ori cu efecte nebănuite.

Textul integral al volumului este disponibil la adresele https://www.ujmag.ro/economie/altele/social-conflict-and-the-making-of-a-globalized-place-at-rosia-montana

și

https://bibliotecadesociologie.ro/download/alexandrescu-filip-2020-social-conflict-and-the-making-of-a-globalized-place-at-rosia-montana-bucharest-pro-universitaria/

Lectură plăcută!

Interviu cu Filip Alexandrescu, cercetător științific II, Institutul de Cercetare a Calității Vieții, Academia Română.

  • Cum a luat naștere ideea acestei cărți?
  • Teza de doctorat care a inspirat cartea de față a luat naștere in perioada cea mai acută a conflictului de la Roșia, la începutul anilor 2000. O mică lucrare scrisă in 2002 a fost urmată în 2005 de prima vizită pe teren, apoi de propunerea unei lucrări de doctorat (în 2007), aceasta din urmă la Universitatea Toronto. Am finalizat lucrarea în 2010 iar pe baza ei cartea de față a luat formă finală anul acesta.
  • De ce ați ales Roșia Montană?
  • Glumind un pic, aș întreba, cum aș fi putut rata șansa de a studia povestea Roșiei Montane, fiind de mult interesat de sociologia mediului? Cazul Roșiei concentrează în sine o multitudine de simboluri și vehicule social și politice prin care diverși actori semnifică mediul natural sau construit. Un astfel de caleidoscop empiric nu putea fi ratat de nimeni din cei interesați să înțeleagă pe viu cum se construiește discursiv și material mediul înconjurător. 
  • Ce v-a surprins în timpul desfășurării cercetării?
  • Prima supriză a fost în același timp o dezpovărare intelectuală: după o zi petrecută la Roșia Montană am înțeles că polarizarea conflictului – între compania veroasă și populația vulnerabilă – acoperea de fapt o realitate mai complicată. Aceasta nu înseamna negarea conflictului, deoarece semnele lui erau omniprezente, de la poveștile oamenilor la clădirile drapate cu sloganuri contra sau (mai ales) în favoarea companiei miniere. Realitatea mai complicată pe care am început să o bănuiesc de la prima vizită, și care îmi sugera un material bogat pentru substanța lucrării, privea relația dintre proximitatea locală a respondentului și incertitudinea percepută a conflictului. Actorii extra-locali păreau foarte fermi in convingerile lor cu privire la justețea poziției lor și a erorii în care se afla partea adversă. Pe de altă parte, localnicii afișau o întreagă panoplie de reacții, în care interesele materiale se împleteau cu identitatea lor profesională sau socio-economică. Acest lucru mi-a sugerat că conflictul „mare” dintre companie și oponenții ei  era, de fapt, fragmentat în funcție de tipul de experiență (de la distanță sau din proximitate) construit de diverșii actori mai mult sau mai puțin implicați. Luându-l drept aliat pe antropologul Clifford Geertz, am construit o mare parte din analiză pe contrastul dintre experience-nearness și experience-distance
  • Ce aduce nou cartea „Social conflict and the making of a globalized place at Roșia Montană”?
  • O astfel de întrebarea îmi dă prilejul să trec peste limitele modestiei. Mă consolez însă cu gândul că vorbind despre contribuția lucrării expun mai clar unele argumente pe care cei mai bine informați decât mine le pot combate sau, cel puțin, le pot circumscrie mai precis decât o pot face eu. Pe scurt, aș spune că volumul aduce o interpretare necanonică a poveștii conflictului de la Roșia, fără să se alinieze necondiționat la interpretările critice prevalente în literatura privind conflictele de mediu (alter-globalizare, ecologie politică, „ecologismul săracilor” etc.). Folosirea unei perechi conceptuale posibil anacronice (experience-near vs. experience-distant, Geertz 1979) e o opțiune asumată în acest sens. Pe de altă parte, îndrăznesc să spun, lucrarea este densă empiric, cu 66 de respondenți care vorbesc sau ale căror povești sunt preluate parțial în lucrare.
  • Ce vă propuneți să cercetați în continuare?
  • Roșia Montană a devenit un loc globalizat, cosmopolit, creativ etc. doar în perioada în care conflictul a fost ținut în șah prin eforturile activiștilor, ale localnicilor și ale protestarilor din 2013. Soarta Roșiei s-ar putea însă schimba radical în funcție de decizia ce se va lua la tribunalul comercial al Băncii Mondiale și de acțiunile statului. Decizia care se va lua (cel mai probabil anul viitor) va genera probabil un nou val de incertitudini, dar acestea vor putea fi de mai scurtă durată și cu implicații mai severe. Sper să am oportunitatea să observ sistematic aceste schimbări, nutrind totuși speranță că locul își va păstra vitalitatea pe care i-au conferit-o primii 20 de ani de conflict.
  • Mulțumesc pentru timpul acordat!

[1] http://www.prouniversitaria.ro/carte/the-midas-touch

[2] http://www.prouniversitaria.ro/carte/social-conflict-and-the-making-of-a-globalized-place-at-rosia-montana







Facebook

Florin Georgescu, Capitalism și capitaliști fără capital în România

O carte nouă care se va dovedi a fi una fundamentală pentru gândirea românească. Paradigma tradițională a unei economii de piață liberă, deși cu imperfecțiunile ei, este înlocuită cu o nouă paradigmă a economiei societății românești actuale, ”capitalism fără capital”, cu implicațiile ei pentru înțelegerea întregii societăți. Dragi sociologi, nu este o carte ...

Cum ne vede Occidentul

Este surprinzător că nu putem găsi prea multe analize globale ale României în această perioadă de tranziție. Încă de la începutul anilor 90 am încercat să avertizez asupra riscurilor unei tranziții prost construite, dar adesea m-am simțit singur. Dar cum percep specialiștii occidentali tranziția în țările noastre ? Mărturisesc, am avut ...

Neoliberalism și șocul civilizațiilor

Fukuyama și Huntington Doi autori și două cărți majore au marcat percepția generației noastre despre noua ordine mondială. Este vorba de Francis Fukuyama : The End of History and the last Man (1992) și de Samuel Huntington : The Clash of Civilisations and the Remaking of World Order. 1996.  Fukuyama anunța universalizarea pieții libere ...

O evoluție sintetică a căutării ”ADEVĂRULUI” Ne-am eliberat de paradigma ”Agamiță Dandanache”?

Ieri am fost șocat, nu numai eu, de ceea ce mulți au etichetat ca ”bâlciul” de la Parlament.  În minte mi-a venit o istorie a eforturilor omenirii de a ajunge la adevăr. Prima fază. În antichitate, grecii au inventat logica, regulile gândirii corecte. Ei au crezut că logica este instrumentul de ...

Lansare de carte. Elena Olariu și o nouă înțelegere a spațiului privat în secolul al XIX-lea

Onorată comunitate academică, dragi colegi și dragi cititori,   vă anunțăm că au apărut două cărți semnate de istoricul de artă Elena Olariu, lucrări care sunt dedicate civilizației românești: ”Boieri și aristocrați români în secolul al XIX-lea” (studiu de mentalitate și moravuri în spațiu privat), respectiv ”Stil de viață aristocratic românesc ...

Migrație, integrare, dezintegrare

Cum sociologia este analiza stării nației dar și a timpului prezent, am dori să ne oprim puțin asupra problemelor legate de migrație. De ce migrația? Pentru că problema națională, ecologia și  migrația fac parte din cele trei mari evenimente care agită astăzi planeta. România se confruntă și ea cu aceste ...

În cercetarea sociologică, o fotografie valorează cât o mie de statistici

Imaginea foametei din Sudanul de Sud: vulturul pândind un copil care s-a prăbușit în drum spre Centrul de hrănire ONU (Fotografie realizată de jurnalistul sud-african Kevin Carter, publicată în The New York Times, pentru care a primit Premiul Pulizer în 1993) În urmă cu aproape 50 de ani, jurnalista și scriitoarea ...

Impactul creșterii prețului la energie electrică, gaze, apă asupra bugetului familiilor

Traiul decent poate fi descris ca situația în care o familie își poate permite o alimentație echilibrată și sănătoasă, îmbrăcăminte și încălțăminte noi din magazine de specialitate, de a dispune de o locuință care oferă adăpost și siguranță, locuința să fie mobilată și echipată cu aparate electrocasnice în stare bună ...