Romania Sociala logo
Menu

Interviu cu Ana Maria Preoteasa, câștigătoarea premiului Academiei Române „Henri H. Stahl” în sociologie 2018

autor:   4 December 2020  

Simona Maria Stănescu

Interviu cu Ana Maria Preoteasa, câștigătoarea premiului „H.H. Stahl” în sociologie 2018, pentru cartea „Fațetele muncii precare în România”, București : Pro Universitaria.  Volumul este disponibil online în secțiunea cărți a Bibliotecii Virtuale de Sociologie la adresa

  • Bună ziua și felicitări pentru premiu! Ce înseamnă acest premiu pentru cariera dvs.?
  • Bună ziua! Vă mulțumesc mult pentru felicitări și pentru invitația la interviu! Am fost bucuroasă să aflu că a fost apreciată activitatea mea de cercetare, din care, o parte am inclus-o în acest volum. Cercetarea este un domeniu în care nu ești foarte frecvent apreciat. De obicei, dacă nu ești criticat consideri că ai făcut bine. Cumva critica este cea care ne ajută să ne dezvoltăm. Dacă ai o prezentare la o conferință și nu primești comentarii sau întrebări înseamnă că prezentarea ta a fost slabă. Sunt foarte mulți ani de când lucrez în domeniul ocupării iar ultimii cinci am creat o echipă în cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții (o temă de plan) care studiază Munca decentă și munca precară.  Cred că au fost foarte prolifici acești ani, în special datorită faptului că lucrăm și ne consultăm împreună și avem planuri de cercetare.
Ana Maria Preoteasa
  • Cum a luat naștere ideea acestei cărți?
  • Inițial nu am avut intenția de a scrie o carte dar toate preocupările mele între 2010 si 2017 s-au circumscris cumva în aceeași direcție științifică. Încă din anii 2000, am studiat ocuparea și în special ocuparea grupurilor vulnerabile. În perioada aceea mă uitam în special la politicile de ocupare și la politicile sociale care aveau efecte asupra pieței muncii. Mai târziu, am început să lucrez cu conceptul de precaritate și am explorat precaritatea în muncă. Precaritatea poate apărea în toate domeniile vieții iar în zona muncii am descoperit, că în afara categoriilor sociale care erau considerate vulnerabile, există și alte profesii care se află în risc economic sau social. Îmi amintesc de un participant, cu care s-a realizat un interviu, și care era doctorand iar sursele de precaritate erau veniturile foarte mici dar și faptul că trebuia să lucreze de acasă, neavând birou la universitatea respectivă, situație care îi provoca o stare de nemulțumire. Îmi amintesc că la discuțiile din cadrul proiectului respectiv erau cercetători care spuneau că peste tot în lume să fii doctorand este o alegere și vine la pachet cu precaritatea. Eu m-am întrebat atunci dacă e chiar o situație normală și dacă într-adevăr putem discuta sau nu de precaritate în acel caz. Efectele sunt însă cele care pot să arate cât este de “sănătoasă“ situația respectivă. Iar dacă persoana respectivă evaluează situația negativ sau mai grav, în timp este afectată emoțional putem să ne gândim la o întrebăride cercetare legate de modelele precarității. Poate fi o anumită etapă de viață însoțită de precaritate ocupațională? Sunt anumite categorii ocupaționale (dintre cele cu același nivel educațional) mai predispuse spre precaritate?
  • Care a fost cea mai mare provocare în elaborarea cărții?
  • Cel mai dificil mi s-a părut să integrez categorii profesionale foarte diferite, să găsesc o conceptualizare pentru a putea explica și analiza situații extrem de diferite care la prima vedere nu erau considerate vulnerabile. Practic, în categoria muncii precare se includ atât persoane cu venituri foarte mici (sub venitul mediu),  cei  care muncesc fără contract sau cu contracte atipice, fără asigurări sau în condiții grele de muncă.  Putem include în această definiție a muncii precare și persoanele care  au venituri peste medie dar care lucrează cu contracte temporare sau contract de drepturi de autor. Precaritatea poate fi măsurată obiectiv prin nivelul salariului sau venitului, prin tipul de contract dar și exista și evaluări subiective. Cercetarea calitativă este cea care ajută în a explora în profunzime, prin modul în care oamenii povestesc despre realitatea lor, o reconstruiesc și își definesc emoțiile și sentimentele față de munca lor. În carte există două capitole care sunt rezultatul cercetării calitative și care, cred eu, că ilustrează foarte clar ce înseamnă precaritatea. Vă dau exemplu unul dintre capitole, care se referă la munca precară în mediul rural iar rezultatele arată cum, oamenii, creativ,  găsesc soluții de supraviețuire. Acolo, cel mai adesea nu se poate vorbi despre cariere ci despre soluții pentru “aici si acum”. Efectele ocupării precare sunt însă resimțite pe termen lung pentru că pot afecta viața personală sau viața de familie. În cazul persoanelor din mediul rural, am observat o mare presiune asupra familiei de origine a  tinerilor (pensionarii susțin financiar tânăra generație), imposibilitatea întemeierii de familii dată de lipsa independenței financiare, migrația internă sau migrația internațională. Și emoțional, tinerii din mediul rural sunt descurajați și resemnați, de multe ori nu pot să își planifice viitorul. Un alt capitol foarte drag mie se referă la tranziția către o viață independentă a tinerilor proveniți din sistemul de protecție socială. Am început din 2015 o colaborare cu The Social Incubator, organizație care are ca obiectiv integrarea tinerilor vulnerabili. Evident, tinerii care provin din sistemul de protecție socială (centre de plasament sau asistență maternală) sunt o categorie vulnerabilă prin definiție, fiind lipsiți de resursele oferite de o familie tipică. Studiul meu a avut ca obiectiv să surprindă traiectoriile tinerilor și să identifice factorii de succes. Cel mai important punct de cotitură pentru tinerii proveniți din sistemul de protecție socială este plecarea din centru sau de la asistentul maternal. Cel mai frecvent, un copil dintr-o familie tipică nu se va desprinde brusc de familia lui. Chiar dacă pleacă în străinătate el resimte suportul familiei (instrumental sau moral). În cazul celor care provin din sistem strategiile de adaptare/supraviețuire ale depind foarte mult de reziliența lor. Tinerii care au succes și care reușesc să aibă o viață independentă sunt și cei care au un grad ridicat de autodeterminare (resilient agency).  Suportul psihologic în sistemul de protecție a copilului ar putea conduce la creșterea rezilienței și a capacității de adaptare la schimbare. Astea sunt două exemple din cele mai recente studii incluse în volum.
  • Vă rugăm să ne spuneți câteva cuvinte despre concluziile cărții.
  • Cercetările mele și-au propus să arate modul în care se conturează precaritatea în situații foarte diferite. Cred că principala concluzie este una legată de viitor, de necesitatea de a studia ocuparea și în afara datelor obiective statistice, de a vedea subiectiv modul în care oamenii de raportează la munca lor, de a înțelege contextul vieții lor. Ca și la un articol am descoperit multe zone care ar merita studiate. Unul dintre proiectele în care am lucrat și care a avut ca tema Prosperitatea Precară a studiat o categorie de populație care deși nu se află sub pragul de sărăcie se situează într-o permanentă situație de a aluneca în sărăcie. Rezultatele ne-au arătat atunci că în această categorie se află persoane cu studii superioare, persoane calificate, care după transformările economiei din ultimii 30 de ani au devenit neangajabili. Situația ocupațională este foarte complexă și nu poate fi studiată decât în conexiune cu celelalte aspecte ale vieții (familia, sănătatea, educația). Așadar, riscul nu se poate evalua independent analizând doar statutul ocupațional.
  • În finalul interviului, ce v-ați propus să studiați în continuarea volumului?
  • Preocupările mele au rămas în sfera ocupării, deși se află într-o continuă dinamică provenită cumva chiar din rezultatele obținute până acum. În ultimii șapte ani am lucrat folosind abordarea parcursului de viață (life-course approach)  metodă interdisciplinară care reunește instrumente din sociologie, politici sociale și psihologia dezvoltării. Primele studii folosind această abordare le-am realizat împreună cu colega mea Ionela Vlase de la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu si publicat două articole (unul dintre ele în coautorat și cu Laura Tufă colega mea din Institutul de Cercetare a Calității Vieții). Preocupările în zona psihologiei și a psihologiei sociale m-au făcut să conduc doar cercetări calitative, cu interviuri în profunzime și care să îmi permită să explorez sensurile pe care oamenii le conferă experiențelor lor.   În cele mai recente studii am folosit traiectoriile de viață ca tehnici de analiză a vieții și a schimbării petrecute în principalele domenii ale vieții (sănătate, muncă, familie, locuire, educație). În curs de publicare este un articol care prezintă rezultatele unei cercetări pe care am început-o în 2017. Am observat că traiectoriile ocupaționale sunt mult mai dinamice decât acum 10 sau 20 de ani și am analizat modul în care oamenii iau decizia să facă schimbări semnificative de carieră. Industria de IT și în special, programarea a luat un avânt foarte mare. În consecință, a apărut și tentația de a se trece de la cariere cu condiții mai proaste de muncă la cariera de programator. De asemenea, existența unor cursuri foarte rapide de reconversie au făcut și mai simplă schimbarea de carieră. Studiul meu compară schimbările voluntare și involuntare de carieră, având un accent special pe precaritatea ocupațională a absolvenților de științe socioumane care, deși inițial au simțit o chemare către profesia aleasă decid să își schimbe cariera. De asemenea, am realizat o cercetare împreună cu Ionela Vlase ale cărei rezultate se află în curs de publicare, și care a explorat situația care lucrează in video chat în România. Într-un alt  proiect în derulare studiem riscurile ocupaționale ale personalului din livrare și suntem în plin proces de intervievare a participanților. Este un Grant al Academiei Române condus de Delia Bădoi si unde lucrăm împreună și cu colegul nostru Filip Alexandrescu.   În viitor, împreună cu colegii mei din institut ne propunem în cadrul temei noastre să studiem traiectoriile ocupaționale ale cercetătorilor din România și din migrație și modul în care criza Covid a influențat viața și activitatea.
  • Vă mulțumesc pentru timpul acordat!
  • Si eu vă mulțumesc mult pentru invitație.


Facebook

Anuarul Muzeului Etnografic al Moldovei (vol. XX), Iași, Editura Palatul Culurii, 2020, (614 pag.)

Anuarul apărut în primele zile ale începutului acestui an ar putea să intereseze comunitatea sociologică mai mult decât volumele publicate anterior, care oferă și ele informații extrem de utile pentru cunoașterea identității culturale a românilor. Spun acest lucru pentru că, alături de contribuțiile de strictă specialitate (muzeografie etnografică), sunt incluse ...

Ieri a fost 22 Decembrie 1989. Azi e 23 Decembrie 2020: ce a fost după?

Acest text este o parte dedicată perioadei post-decembriste. Într-o formă a fost publicat în Istoria socială a României. Revăzut textul este supus unei discuții colegiale pentru a fi introdus ca un capitol într-un posibil Volum de Istorie a României. Textul poate fi descărcat aici: romaniasociala.ro Din toată inima, sărbători fericite Cătălin Zamfir

Mai are socialismul un viitor?

Mulți au considerat că 1989 a fost anul înmormântării ideii de socialism. Statele din sistemul sovietic au renunțat zgomotos la socialism și au optat pentru capitalism. În occident, neoliberalismul a devenit dominant, inhibând asumarea deschisă a socialismului chiar și în statele europene nordice unde socialismul avea o tradiție consolidată. Socialismul suedez ...

România deleuziană. Fragmentul XXXIX despre milă (IV)

„Și învăța Iisus într-una din sinagogi sâmbăta. Și iată o femeie care avea de optsprezece ani un duh de neputință și care era gârbovă, de nu putea să se ridice în sus nicidecum. Iar Iisus, văzând-o, a chemat-o și i-a zis: Femeie, ești dezlegată de neputința ta. Și și-a pus ...

Apariție editorială: Septimiu Chelcea, Despre om și lume. Studii și reflecții psihosociologice

Apariție editorială: Septimiu Chelcea,Despre om și lume. Studii și reflecții psihosociologice, Suceava, Editura Alexandria Publishing House,2020 (215 de pagini) Ne face plăcere să anunțăm publicarea lucrării profesorului Septimiu Chelcea. Cartea cuprinde două părți: I) Studii psihosociologice (152 pagini) și II) Reflecții psihosociologice (53 pagini). Prima parte include cinci studii actualizate, despre ...

„POLITICI SOCIALE ÎN ROMÂNIA DUPĂ 30 DE ANI. AŞTEPTĂRI ŞI RĂSPUNSURI”

Cum arată România după 30 de ani de democrație, o radiografie obiectivă a tranziției, construită din cele 16 studii de autor. Cele 16 lucrări așezate într-un volum coordonat de Elena Zamfir, Mălina Voicu și Simona Maria Stănescu, oferă o imagine de ansamblu a profilului general al politicilor publice în România ...

Interviu cu Flavius Mihalache – Mediul rural între 1990 și 2020. Transformări și decalaje

Flavius Mihalache, cercetător științific III în cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții (Academia Română), doctor în sociologie din 2013 și expert în cercetarea mediului rural din România publică în anul 2020 cu volumul „Mediul Rural între 1990 şi 2020 Transformări şi Decalaje”. Cartea reprezintă una dintre cele mai elocvente lucrări ...

In memoriam Cornel Constantinescu 1953 – 2020

Simt un gol, un gol imens. Ca prieten, dar și în calitate de coleg în sociologie. Sociologia românească are azi, odată cu trecerea în neființă a lui Cornel Constantinescu, o pierdere grea. El a iubit de la început sociologia. Cu o liniște de invidiat și o discreție rară, în momentele ...