Romania Sociala logo
Menu

Interviu cu Dr. Simona Mihaiu, căștigătoarea premiului Academiei Române, „Henri H. Stahl” în sociologie, pentru cartea „Criminalitatea violentă. Implicații și semnificații sociale”

autor:   8 December 2023  

Interviu cu Dr. Simona Mihaiu, căștigătoarea premiului Academiei Române, „Henri H. Stahl” în sociologie, pentru cartea „Criminalitatea violentă. Implicații și semnificații sociale”, Editura Pro Universitaria, București, 2021.

Bună ziua și felicitări pentru premiu! Ce reprezintă acest premiu pentru dvs.?

Bună ziua și mulțumesc! Premiul „Henri H. Stahl”, acordat de Academia Română, are deopotrivă semnificații profesionale și personale. Din perspectiva carierei, reprezintă o onoare și cea mai importantă recunoaștere a rezultatelor obținute în cercetările asupra criminalității violente. Totodată, este un moment realmente unic deoarece un astfel de premiu al Academiei Române se acordă o singură dată unui autor. Sub aspect personal, premiul câștigat este un motiv de satisfacție, întrucât am scris volumul într-o perioadă marcantă a vieții, pierderea tatălui și sosirea pe lume a nepoatei mele. Două evenimente care în modalități diferite m-au determinat să duc la bun sfârșit acest demers. 

Cum a apărut ideea cărții?

Am abordat această temă de cercetare încă din perioada în care urmam cursurile de masterat în specializarea devianță socială și criminalitate. Am continuat studierea criminalități violente în cadrul stagiilor de doctorat și postdoctorat, ulterior în activitatea universitară, respectiv cea academică. Din tot ceea ce presupune domeniul, mă preocupă în mod deosebit etiologia comportamentului violent grav, precum omuciderea. Mai exact, sunt interesată să înțeleg și să explic factorii care se află în spatele unor infracțiuni cu impact major asupra indivizilor implicați și a comunității în care se petrec. Dr. Dan Banciu, coordonatorul meu științific la absolvirea a trei cicluri de învățământ, este persoana care m-a determinat să îmi îndrept atenția asupra domeniului și care m-a îndrumat în cercetările întreprinse. Îi mulțumesc și pe această cale pentru încredere și sprijin. În timp, am realizat că este un subiect extrem de complex, pentru studierea căruia am fost nevoită să dobândesc cunoștințe de psihosociologie, criminologie și penologie. După mulți ani de studiu și mai bine de 2000 de cazuri cercetate în penitenciare, am considerat că este prielnic să scriu volumul despre care discutăm. Am fost încurajată și susținută de membrii familiei, profesori, colegi și prieteni, cărora le sunt recunoscătoare. 

Cum contribuie volumul dvs. la cunoașterea științifică în domeniu?

Criminalitatea violentă este insuficient abordată în literatura sociologică românească. Din perspectiva cercetărilor realizate în institute ale Academiei Române după schimbarea regimului politic în anul 1989, primele rezultate foarte relevante au fost, din punctul meu de vedere, obținute de Dr. Dan Banciu, Dr. Sorin Rădulescu, Dr. Ecaterina Balica și Dr. Cristina Dâmboeanu. În contextul dat, mi-am propus să contribui la configurarea unei imagini de ansamblu a infracțiunilor comise cu violență în țara noastră, punând în dezbatere probleme precum incidența, formele de manifestare sau implicațiile existente la nivelul grupurilor umane și al instituțiilor sociale. Utilizarea unui design metodologic cantitativ-calitativ mi-a oferit prilejul de a observa conexiuni diverse, existente între reprezentări ale teoreticienilor, date statistice, percepții ale practicienilor și istorii de viață ale celor care au săvârșit acte de criminalitate violentă. Așadar, un aspect, cred, interesant pentru cititori, constă în prezentarea mai multor studii de caz care își găsesc corespondent în teorii explicative ale comportamentului criminal. Altfel spus, am arătat că factorii intrinseci ai criminalităţii violente reprezintă o combinaţie de însușiri psihologice (ex. dezechilibru afectiv, frustrare), medicale (ex. tumori cerebrale) sau biochimice (ex. creşterea nivelului de testosteron), iar condițiile extrinseci includ elemente de natură socială (ex. norme, nivel scăzut de trai), circumstanţială (ex. accesul la o armă) şi medii posibil criminogene (ex. familie, grup de prieteni). Prin urmare, cartea contribuie la înţelegerea modului în care mai multe experiențe de viață și particularități ale anumitor indivizi interacționează și duc la comiterea infracțiunilor violente. Totodată, este analizată evoluția la nivel național a criminalității violente, prin raportare la schimbările legislative survenite odată cu intrarea în vigoare a Noului Cod Penal (2014). În final, consider că un element util din perspectivă științifică este dat de recomandările pentru politici penale și sociale, pornind de la cercetările derulate cu persoane condamnate pentru săvârșirea unor crime violente (ex. omor, viol, tâlhărie) și cu practicieni în domeniu (ex. procuror, avocat, psiholog etc.).

Tratați un subiect foarte delicat din multe puncte de vedere. Care este mesajul dvs.?

Mesajul este acela că în ultimele decenii, pe plan mondial, numărul actelor de criminalitate și violență a ajuns la un nivel extrem de ridicat, atât în comparație cu perioadele anterioare, cât și în contrast cu încercările diferitelor comunități ori organizații de a proteja, cât mai mult posibil, viața umană și ordinea socială. În timp ce o parte din formele de violență și crimă existente în prezent sunt contracarate, altele noi se petrec și prejudiciază prin însăși puterea atribuită de ființa umană. De aici decurge un paradox al societății actuale: oare aceasta, prin procesul de dezvoltare pe care îl parcurge, își mistuie în mod repetat propriile postulate ale rațiunii și realizările date tocmai de evoluție? Într-o lume atât de diversă sub aspectul trăirilor și al manifestărilor individuale ori de grup, consider că este important să ne îndreptăm atenția spre respectarea drepturilor fundamentale ale omului, a valorilor morale și a principiilor de drept.

În finalul interviului, ce obiective profesionale aveți?

Cel mai important obiectiv este acela de a-mi continua cariera în cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții, Academia Română. Mulțumesc pe această cale conducerii institutului, Academician Cătălin Zamfir și Dr. Sorin Cace, pentru încrederea acordată. De asemenea, aș vrea să le mulțumesc colegilor pentru tot ceea ce învăț din proiectele comune, îndeosebi Dr. Elena Zamfir, Dr. Simona Maria Stănescu, Dr. Mălina Voicu și Dr. Daniel Arpinte. Revenind la obiectivele profesionale, voi cerceta și în anii următori violența și criminalitatea, pentru a putea avansa o teorie etiologică a comportamentului omucidar. Sper ca aceasta să stea la baza unor demersuri cât mai adecvate de prevenire și control al criminalității violente, atât la nivel național cât și internațional. De asemenea, mi-am propus să intensific colaborările și studiile în afara României, pentru a valorifica pe cât posibil oportunitățile oferite de lumea academică la nivel internațional.


Vă mulțumesc frumos!

Cu drag, mulțumesc și eu!

Volumul este disponibil în Biblioteca Virtuală de Sociologie la adresa:

O recenzie a volumului este disponibilă în revista Sociologie Românească la adresa:

https://revistasociologieromaneasca.ro/sr/article/view/1756


Facebook

Semnal editorial: Sociologie Românească nr. 1/2024

Semnalăm publicarea online a numărului 1/2024 al Revistei Sociologie Românească. Din cuprins: Studii / Studies From “At Risk” to “Dangerous” People. The Roma Between Development Policies and Practices of ExpulsionIonuț Marian Anghel Exploring the Gendered Dynamics of Work and Family Life. A Secondary Descriptive Analysis in the Romanian ContextMaria Simionescu (Vlăsceanu) Răspunsuri la criza ocupării. Transformări ...

Începuturi ale sociologiei medicale în anii `80.  O discuție cu sociolog Florica Bătrîn

Dragă Flori, ce făceai în anii `70 – `80  ca sociolog ? Din câte-mi amintesc, în anii respectivi, sociologia de la noi era preocupată de probleme precum integrarea, eficiența, mobilitatea socială. Ca absolvent al promoției’75, specizalizat în sociologia educatiei și culturii, am avut șansa de a găsi în oferta săracă de ...

In memoriam Constantin (Telu) Stoiciu

Constantin (Telu) Stoiciu este un mare prieten al nostru. Realizăm acum la despărțire că termenul de prieten este insuficient pentru a exprima consistența sentimentelor. El este, timp de 60 de ani, chiar dacă uneori a stat mai aproape sau mai departe, o parte importantă a vieții noastre. Este și va rămâne un mare ...

Speranța de viață după Pandemie. Spectaculoasa recuperare

Introducere În luna septembrie a anului trecut am publicat la Contributors un articol dedicat speranței de viață în țara noastră [1]. Se dorea a fi un răspuns la o întrebare firească asupra modului în care speranța de viață urma să se redreseze după declinul apreciabil din anii 2020 și 2021 provocat de imprevizibila Pandemie ...

Un interviu care rămâne actual peste vreme: prof. univ. Elisabeta Bostan în dialog cu Revista Teatru despre spectacol și universul copilăriei (1974)

Prof. Univ. Dr., Cercetător Principal ICCV, Elena Zamfir  Doresc să aduc în fața cititorilor noștri un interviu al doamnei profesor univ. Elisabeta Bostan de acum 50 de ani acordat Revistei Teatru. Cuvintele sunt de prisos în a introduce o valoare inestimabilă a culturii și a cinematografiei românești când vorbim de doamna profesor ...

Concursul Euroviziune 2024. Nemo și Codul

Nemo este cântărețul câștigător din mai 2024 la Euroviziune. Acum o saptămînă. Iar Cod este titlul cântecului câștigător. Nu știu ce va spune critica muzicală din Romania despre performanța artistică și muzicală a cântărețului Nemo. În ce ne privește am avea câteva întrebări sociologice, la cald. Cuvântul Nemo. Iată un cuvânt ...

Impactul social al tehnologiilor imersive

Sursa: https://www.ici.ro Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București[1] a organizat recent un webinar pe tema „Viitorul tehnologiilor imersive în România” cu scopul de a reuni reprezentanți ai mediului academic, antreprenori din sectorul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor, reprezentanți ai autorităților publice cu rol de reglementare și de a aduce în ...

Sociologie și policalificare în industrie. Pe marginea unui articol publicat în 1984. Discuție între Sorin Mitulescu și Ion Tița Călin

Introducere: O generație de sociologi: texte din anii `80 Cine ești dumneata, domnule Ion Tița-Călin? În anul 1975, am absolvit Facultatea de Filosofie, secția Sociologie, cu media generală 9,50. Primisem recomandarea să lucrez într-un institut de cercetare științifică, dar la repartizarea în producție, am optat pentru postul de sociolog din Șantierul Naval Constanța ...