Romania Sociala logo
Menu

Istoria se repetă, dar actualizată

autor:   12 April 2020   

Avatar

Societatea românească și întreg mapamondul se confruntă astăzi cu un virus ce se pare că vrea să producă schimbări pe mai multe planuri, într-un timp extrem de scurt, parcă adaptat la „viteza luminii”.

De unde a apărut, cum, de ce, cât va ține, ce va face, sunt întrebări care se pun în diverse limbi, în diferite colțuri ale lumii, iar răspunsurile sunt pe măsură: fiecare răspunde în funcție de ceea ce știe și ceea ce vrea să transmită.

Însă, un lucru este cert: chiar dacă s-a știut dinainte sau nu despre el sau despre o astfel de situație, chiar dacă istoria a mai prezentat astfel de cazuri de epidemii și pandemii, astăzi virusul este adaptat globalizării, mai exact la secolul vitezei. Se transmite rapid și face schimbări în fiecare loc în care apare, conform dorințelor celor de la putere. Mai exact, s-a dorit supunere socială, legi schimbate, „adaptarea forței de muncă la era informatică”, reducerea numărului populației rapid și „pe cale naturală”, și cu siguranță mai sunt multe motive pe care le vom descoperi pe parcurs.

Așa cum menționează Baron de Montesquieu în „Despre Spiritul Legilor”, „mai multe lucruri îi guvernează pe oameni: clima, religia, legile, principiile guvernământului, exemplele trecutului, moravurile, manierele; pe baza tuturor acestora se constituie un spirit general. (Montesquieu, 2011, p.249) Cu toate acestea, atunci când una dintre cauzele mai sus menționate este mai proeminentă, celelalte se aliniază și cedează în fața ei. Dacă ar fi să încercăm să găsim cauza care conduce astăzi spiritul general, am oscila între principiile guvernării și legi – în funcție de colțul lumii despre care vorbim.

Criza secolului al XIV-lea – un déjà vu actualizat                

În „Occidentul – o interpretare istorică”, Lucian Boia descrie în capitolul Demarajul (secolele al XI-lea – al XIV-lea), prezintă criza secolului al XIV-lea, când după două-trei secole de bunăstare și înflorire din mai multe puncte de vedere, Occidentul se confruntă cu o criză cumplită. Astăzi nu putem spune că vorbim despre un Occident înfloritor timp de două-trei secole, însă putem vorbi despre o perioadă ce părea mai bună.

Dacă ar fi să asemănăm criza secolului al XIV-lea cu actuala criză, am putea aminti un agent distructiv asemănător: ciuma neagră în acea perioadă, virusul Covid19 astăzi. Interesant este cum și atunci dar și acum, ambele pandemii au pornit din zona Asiei și atinge țărmuri asemănătoare: Italia, Spania, Franța, sudul Angliei. Astăzi, virusul a reușit să se răspândească mult mai repede ca timp și spațiu.

O altă diferență între cele două pandemii este aceea că, în cazul ciumei negre, a fost nevoie de o perioadă de câțiva ani 1349-1351 pentru a cuprinde tot Occidentul, pe când astăzi, virusului i-au trebuit doar câteva luni -decembrie 2019-februarie, martie 2020.

O întrebare care apare datorită istoriei acestei boli, este aceea dacă actualul virus va reveni în valuri succesive, așa cum s-a întâmplat în cazul ciumei. Ciuma a revenit în valuri succesive, timp de mai multe decenii, vrând parcă să blocheze orice tentativă de redresare. (Boia, 2013, p.80) Luând în considerare declarațiile actuale ale medicilor, am putea spune că și prezenta pandemie poate dura câțiva ani:

„Președintele Institutului Robert Koch, Lothar Wieler, a declarat că pandemia de coronavirus ar putea dura aproximativ doi ani, adăugând că evoluția depinde de viteza cu care va fi dezvoltat un vaccin împotriva virusului, conform Reuters.”[1]

Dacă criza din secolul al XIV-lea nu a fost declanșată de epidemia de ciumă, astăzi, pandemia Covid19 va produce cu siguranță o mulțime de schimbări în diferite domenii: economic, social, sanitar, alimentar, etc. După cum se poate observa, în cazul actual virusul corona produce mai multe crize, la nivel mondial. Așa cum spune Dl. Profesor dr. Cătălin Zamfir, într-un interviu recent, 

„Criza COVID-19 generează imediat o criza economică cu efecte cel puțin pe termen mediu: pierderea locurilor de muncă, creșterea populației neocupate, scăderi ale veniturilor. Situația României va fi afectată și de valurile celor plecați în Occident pentru muncă. Occidentul, care părea a fi plin de oportunități, se închide: Italia, Spania, dar și Germania, Franșa, UK.”[2]

Cu alte cuvinte, în această perioadă de criză vor reveni în prim-plan elementele care determină valorile umane și modul în care acestea vor fi respectate. Putem spune că vorbim despre elementele calității vieții, care oricum în România erau scăzute și foarte scăzute, practic, nu mai aveau cum să cadă.  Totuși situația actuală ne demonstrează că tot timpul poate exista un „mai rău”, dacă nu există reorientare, regândire, atât din punct de vedere social, cât mai ales guvernamental și legislativ.

La nivelul societății, va apărea – așa cum spune Dl. Dl. Profesor dr. Cătălin Zamfir -, o temă nouă: responsabilitatea socială.

„Coronavirus schimbă atitudinea față de celălalt. Îmbolnăvirea celuilalt mă îngrijorează: crește probabilitatea de a mă îmbolnăvi și eu. Sănătatea noastră, deci și bunăstarea noastră, începe să depindă de ceilalți. Nu-i mai putem ignora pe ceilalți. Realizăm că depindem de cei din jurul  nostru. Am crezut că trăim într-o lume de care suntem indiferenți. Nu ne interesa câți săraci sunt în România. Acum urmărim cu îngrijorare numărul celor infectați. Criza actuală a crescut interesul pentru ceilalți.”[3]

Revenind la déjà vuul din secolul al XIV-lea, vedem cum vorbim din nou despre „un război neadevărat” care produce un lung șir de tulburări politice și sociale. Și astăzi toate țările occidentale și nu numai străbat o fază de turbulențe, care nu e lipsită de dezastre epidemice, alimentare și economice. Ca și atunci, astăzi vorbim despre p scădere demografică. Ceea ce urmează să vedem, este dacă va urma o creștere a natalității, așa cum s-a întâmplat atunci-secolul al XIV-lea. Precum și dacă ciuma neagră va rămâne pe primul loc la numărul de victime; sau criza alimentară ce va apărea în urma acestei epidemii. Cu siguranță, vom vorbi despre criză în mai multe domenii, pe mai multe niveluri.

Așa cum există început, există și final. Când și cum se va produce finalul crizei cauzate de Covid19, rămâne de văzut. Cu siguranță încercările la care vor fi supuși oamenii vor produce soluții pentru ieșirea din criză. Schimbările ce vor avea loc vor fi cu siguranță atât legate de domeniul economic, legislativ dar și social. Oamenii vor interacționa diferit, iar scara de valori va fi cu totul alta. Pentru cât timp și în ce măsură, rămâne de văzut. Într-o notă optimistă, schimbările pozitive care vor apărea considerăm că vor fi în ceea ce privește calitatea vieții, relațiile interumane, structura și mobilitatea socială, domeniul culturii și al multiculturalismului.

BIBLIOGRAFIE

Boia.L., Occidentul, O interpretare istorică, București, Editura: Humanitas, 2013;

Montesquieu., Despre Spiritul Legilor, București, Editura: Antet, 2011;

Bibliografie online:

https://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/cat-ar-putea-dura-pandemia-de-coronavirus-raspunsul-dat-de-institutul-robert-koch-din-germania-1276761


[1] https://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/cat-ar-putea-dura-pandemia-de-coronavirus-raspunsul-dat-de-institutul-robert-koch-din-germania-1276761

[2] https://www.romaniasociala.ro/dupa-iesirea-din-criza-covid-19-societatea-romaneasca-va-fi-la-fel-ca-cea-dinainte/?fbclid=IwAR17QGMDXlvE_kZ26UDVBfIBKauUzb6i9qqd8vyQvQMeBakXYtxR1AYsf-A

[3] https://www.romaniasociala.ro/dupa-iesirea-din-criza-covid-19-societatea-romaneasca-va-fi-la-fel-ca-cea-dinainte/?fbclid=IwAR17QGMDXlvE_kZ26UDVBfIBKauUzb6i9qqd8vyQvQMeBakXYtxR1AYsf-A



Facebook

1 iunie: cât de bolnavi suntem de COVID-19 și ce șanse avem în următoarele săptămâni?

Cei mai mulți specialiștii s-au reținut să formuleze în spațiul public ipoteze asupra dinamicii COVID-19. Efectul: spațiul public este dominat de confuzie; unde suntem și ce se va întâmpla în viitorul imediat ? Acum câteva zile a circulat o formulare îngrijorătoare: „criza medicală va mai dura încă aproximativ 6 luni, până la descoperirea unui ...

O societate fără vârstnici?! Un răspuns în cifre

Conform statisticilor, România ar fi țara cu cele mai multe familii de tip patriarhal, adică case în care locuiesc trei generații. De asemenea, în procent de 16,8% din tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani și  5.7% din segmentul 25 - 29 de ani nu ocupă un loc de muncă. Potrivit ...

Sprijin pentru persoanele vulnerabile in contextul epidemiei COVID-19

Ministerul Muncii a dat pulicitatii anuntul privind selectarea asistentilor sociali pentru derularea proiectului "Sprijin pentru persoanele vulnerabile in contextul epidemiei COVID-19". Proiectul va fi derulat la nivel national de catre Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, in parteneriat cu ASSOC. Obiectivul general al proiectului este creșterea calității vieții și combaterea situațiilor de risc și ...

Raport social al ICCV – Pandemia COVID19 din perspectivă demografică

Un grup de sociologi de la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV) al Academiei Române a realizat un raport social în care surprind din perspectivă demografică efectele pandemiei de coronavirus (Covid-19) asupra populaţiei. Raportul ICCV include analize şi propuneri de politici sociale, unele imediate, altele pe termen mediu şi lung. Autori: ...

Pandemia: să fim foarte îngrijorați pentru următoarele săptămâni?

Îngrijorările noastre sunt accentuate și de deficitul de cunoștințe. Dar dacă privim la statistica existentă vom avea o imagine mai clară. Poate vom fi mai liniștiți, dar vom avea și mari surprize. * Câți dintre noi ne vom îmbolnăvi până în final ? M-am speriat când mai mulți experți ne-au prezentat un calcul, ...

Revista Sociologie Românească nr. 2/2019

Vă semnalăm publicarea Revistei Sociologie Românească, vol. 17 Nr. 2 (2019). Din cuprinsul acesteia: Studii Politici sociale postmoderne în România: Între nevoie și schimbările așteptate ale sistemului de furnizare a bunăstării, Bogdan Voicu, pp. 9-36. Planificarea și evaluarea politicilor publice în domeniul asistenței sociale, Daniel Arpinte, pp. 37-59. Evoluția sistemului de protecție a copilului ...

Dilema Cataramă. Protestatar sau infractor?

În timpul crizei sanitare din primăvara 2020,  în România au apărut mai multe întrebări de ordin moral. Problema cu personalul medical trimis în rândul întîi, fără armele necesare (măști, mănuși, ventilatoare). Problema cu «morți acceptabile» (bătrînii și bolnavii). Problema cu trierea celor care au avut acces la reanimare. Problema cu ...

Sunt partidele politice pregătite să prezinte proiecte de dezvoltare social-economică a României?

România a intrat de mult într-o Criză, nu numai economică, dar și socială și politică. Pandemia Covid-19 a accentuat criza. Problema actuală a României nu este doar de a face față unui nou virus, ci de schimbări profunde economice și sociale. Ieșirea din criză se completează cu proiectarea dezvoltării social-economice ...