Romania Sociala logo
Menu

Istoria se repetă, dar actualizată

autor:   12 April 2020  

Societatea românească și întreg mapamondul se confruntă astăzi cu un virus ce se pare că vrea să producă schimbări pe mai multe planuri, într-un timp extrem de scurt, parcă adaptat la „viteza luminii”.

De unde a apărut, cum, de ce, cât va ține, ce va face, sunt întrebări care se pun în diverse limbi, în diferite colțuri ale lumii, iar răspunsurile sunt pe măsură: fiecare răspunde în funcție de ceea ce știe și ceea ce vrea să transmită.

Însă, un lucru este cert: chiar dacă s-a știut dinainte sau nu despre el sau despre o astfel de situație, chiar dacă istoria a mai prezentat astfel de cazuri de epidemii și pandemii, astăzi virusul este adaptat globalizării, mai exact la secolul vitezei. Se transmite rapid și face schimbări în fiecare loc în care apare, conform dorințelor celor de la putere. Mai exact, s-a dorit supunere socială, legi schimbate, „adaptarea forței de muncă la era informatică”, reducerea numărului populației rapid și „pe cale naturală”, și cu siguranță mai sunt multe motive pe care le vom descoperi pe parcurs.

Așa cum menționează Baron de Montesquieu în „Despre Spiritul Legilor”, „mai multe lucruri îi guvernează pe oameni: clima, religia, legile, principiile guvernământului, exemplele trecutului, moravurile, manierele; pe baza tuturor acestora se constituie un spirit general. (Montesquieu, 2011, p.249) Cu toate acestea, atunci când una dintre cauzele mai sus menționate este mai proeminentă, celelalte se aliniază și cedează în fața ei. Dacă ar fi să încercăm să găsim cauza care conduce astăzi spiritul general, am oscila între principiile guvernării și legi – în funcție de colțul lumii despre care vorbim.

Criza secolului al XIV-lea – un déjà vu actualizat                

În „Occidentul – o interpretare istorică”, Lucian Boia descrie în capitolul Demarajul (secolele al XI-lea – al XIV-lea), prezintă criza secolului al XIV-lea, când după două-trei secole de bunăstare și înflorire din mai multe puncte de vedere, Occidentul se confruntă cu o criză cumplită. Astăzi nu putem spune că vorbim despre un Occident înfloritor timp de două-trei secole, însă putem vorbi despre o perioadă ce părea mai bună.

Dacă ar fi să asemănăm criza secolului al XIV-lea cu actuala criză, am putea aminti un agent distructiv asemănător: ciuma neagră în acea perioadă, virusul Covid19 astăzi. Interesant este cum și atunci dar și acum, ambele pandemii au pornit din zona Asiei și atinge țărmuri asemănătoare: Italia, Spania, Franța, sudul Angliei. Astăzi, virusul a reușit să se răspândească mult mai repede ca timp și spațiu.

O altă diferență între cele două pandemii este aceea că, în cazul ciumei negre, a fost nevoie de o perioadă de câțiva ani 1349-1351 pentru a cuprinde tot Occidentul, pe când astăzi, virusului i-au trebuit doar câteva luni -decembrie 2019-februarie, martie 2020.

O întrebare care apare datorită istoriei acestei boli, este aceea dacă actualul virus va reveni în valuri succesive, așa cum s-a întâmplat în cazul ciumei. Ciuma a revenit în valuri succesive, timp de mai multe decenii, vrând parcă să blocheze orice tentativă de redresare. (Boia, 2013, p.80) Luând în considerare declarațiile actuale ale medicilor, am putea spune că și prezenta pandemie poate dura câțiva ani:

„Președintele Institutului Robert Koch, Lothar Wieler, a declarat că pandemia de coronavirus ar putea dura aproximativ doi ani, adăugând că evoluția depinde de viteza cu care va fi dezvoltat un vaccin împotriva virusului, conform Reuters.”[1]

Dacă criza din secolul al XIV-lea nu a fost declanșată de epidemia de ciumă, astăzi, pandemia Covid19 va produce cu siguranță o mulțime de schimbări în diferite domenii: economic, social, sanitar, alimentar, etc. După cum se poate observa, în cazul actual virusul corona produce mai multe crize, la nivel mondial. Așa cum spune Dl. Profesor dr. Cătălin Zamfir, într-un interviu recent, 

„Criza COVID-19 generează imediat o criza economică cu efecte cel puțin pe termen mediu: pierderea locurilor de muncă, creșterea populației neocupate, scăderi ale veniturilor. Situația României va fi afectată și de valurile celor plecați în Occident pentru muncă. Occidentul, care părea a fi plin de oportunități, se închide: Italia, Spania, dar și Germania, Franșa, UK.”[2]

Cu alte cuvinte, în această perioadă de criză vor reveni în prim-plan elementele care determină valorile umane și modul în care acestea vor fi respectate. Putem spune că vorbim despre elementele calității vieții, care oricum în România erau scăzute și foarte scăzute, practic, nu mai aveau cum să cadă.  Totuși situația actuală ne demonstrează că tot timpul poate exista un „mai rău”, dacă nu există reorientare, regândire, atât din punct de vedere social, cât mai ales guvernamental și legislativ.

La nivelul societății, va apărea – așa cum spune Dl. Dl. Profesor dr. Cătălin Zamfir -, o temă nouă: responsabilitatea socială.

„Coronavirus schimbă atitudinea față de celălalt. Îmbolnăvirea celuilalt mă îngrijorează: crește probabilitatea de a mă îmbolnăvi și eu. Sănătatea noastră, deci și bunăstarea noastră, începe să depindă de ceilalți. Nu-i mai putem ignora pe ceilalți. Realizăm că depindem de cei din jurul  nostru. Am crezut că trăim într-o lume de care suntem indiferenți. Nu ne interesa câți săraci sunt în România. Acum urmărim cu îngrijorare numărul celor infectați. Criza actuală a crescut interesul pentru ceilalți.”[3]

Revenind la déjà vuul din secolul al XIV-lea, vedem cum vorbim din nou despre „un război neadevărat” care produce un lung șir de tulburări politice și sociale. Și astăzi toate țările occidentale și nu numai străbat o fază de turbulențe, care nu e lipsită de dezastre epidemice, alimentare și economice. Ca și atunci, astăzi vorbim despre p scădere demografică. Ceea ce urmează să vedem, este dacă va urma o creștere a natalității, așa cum s-a întâmplat atunci-secolul al XIV-lea. Precum și dacă ciuma neagră va rămâne pe primul loc la numărul de victime; sau criza alimentară ce va apărea în urma acestei epidemii. Cu siguranță, vom vorbi despre criză în mai multe domenii, pe mai multe niveluri.

Așa cum există început, există și final. Când și cum se va produce finalul crizei cauzate de Covid19, rămâne de văzut. Cu siguranță încercările la care vor fi supuși oamenii vor produce soluții pentru ieșirea din criză. Schimbările ce vor avea loc vor fi cu siguranță atât legate de domeniul economic, legislativ dar și social. Oamenii vor interacționa diferit, iar scara de valori va fi cu totul alta. Pentru cât timp și în ce măsură, rămâne de văzut. Într-o notă optimistă, schimbările pozitive care vor apărea considerăm că vor fi în ceea ce privește calitatea vieții, relațiile interumane, structura și mobilitatea socială, domeniul culturii și al multiculturalismului.

BIBLIOGRAFIE

Boia.L., Occidentul, O interpretare istorică, București, Editura: Humanitas, 2013;

Montesquieu., Despre Spiritul Legilor, București, Editura: Antet, 2011;

Bibliografie online:

https://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/cat-ar-putea-dura-pandemia-de-coronavirus-raspunsul-dat-de-institutul-robert-koch-din-germania-1276761


[1] https://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/cat-ar-putea-dura-pandemia-de-coronavirus-raspunsul-dat-de-institutul-robert-koch-din-germania-1276761

[2] https://www.romaniasociala.ro/dupa-iesirea-din-criza-covid-19-societatea-romaneasca-va-fi-la-fel-ca-cea-dinainte/?fbclid=IwAR17QGMDXlvE_kZ26UDVBfIBKauUzb6i9qqd8vyQvQMeBakXYtxR1AYsf-A

[3] https://www.romaniasociala.ro/dupa-iesirea-din-criza-covid-19-societatea-romaneasca-va-fi-la-fel-ca-cea-dinainte/?fbclid=IwAR17QGMDXlvE_kZ26UDVBfIBKauUzb6i9qqd8vyQvQMeBakXYtxR1AYsf-A



Facebook

Geopolitica în clar obscur

Prima etapă pentru a lichida un popor este de a-i șterge memoria.  Distrugeți cărțile, cultura și istoria sa. Apoi faceți în așa fel să se scrie alte cărți, fabricați o altă cultură, inventați o altă istorie. Și astfel această națiune va începe să uite ceea ce a fost.  Lupta omului împotriva puterii ...

O discuție cu prof. univ.  Livia Popescu (Dordea) pe marginea unui articol publicat în 1981

Livia, ai publicat în 1981 un articol  despre preferințele de lectură ale adolescenților dintr-un centru de reeducare. Ce te-a făcut ca în anii când în România se edifica de zor „societatea socialistă multilateral dezvoltată”  să te apleci ca cercetător asupra unui grup social marginal ? După primul an și jumătate de ...

Bilanțul unui serial

În perioada  aprilie 2024 –  martie 2025 am publicat pe site-ul  www.romaniasociala.ro un număr de 10 interviuri cu tot atâția componenți ai unei generații de sociologi care s-a format prin studii de specialitate absolvite în anii `70 ai secolului trecut[1]. În fapt, intervalul deceniului menționat acoperă mai puțin decât cei ...

Destin și o viață de om – Constantin Schifirneț

România Socială vă prezintă volumul "Destin și o viață de om" al profesorului și cercetătorului Constantin Schifirneț, apărut la Editura Universității de Vest din Timișoara, în 2024. Acest volum este o incursiune autobiografică ce îmbină experiențele personale ale autorului cu analiza contextelor culturale, sociale și politice ale epocilor pe care le-a ...

Interviu cu Elena-Otilia ȚÎROIU despre volumul: Cultura organizațională din mediul școlar și comportamentul social al elevilor, Craiova: Editura Beladi, 2025

Vă rog să vă prezentați pe scurt, stimată doamnă Elena-Otilia ȚÎROIU.  Sunt profesor învățământ primar, absolventă a Școlii Normale ,,Carol I” Câmpulung, județul Argeș (Liceul Pedagogic), cu o vechime de 32 de ani în învățământul românesc, participând pas cu pas din anul 1993 la toate transformările care au avut loc în ...

Învățământul profesional și economia în România. De ce sistemul dual este o soluție limitată?

Introducere: într-un sistem de învățământ cu pierderi foarte mari, formarea inițială profesională poate fi soluția. Conform statisticilor disponibile și deja bine cunoscute, România suferă de eșecuri și pierderi cronice ale sistemului de învățământ, pierderi care se repercutează asupra multor dimensiuni ale vieții noastre economice, sociale și politice, inclusiv asupra stabilității democratice. ...

Elitele politice la rotativa istoriei. Alegerile din 2024 – revista de științe politice Polis nr. 1 din 2025

În urmă cu 30 de ani, revista de științe politice Polis dedica un întreg număr rolului jucat de elitele politice și intelectuale în societate (Polis nr. 4/1995). În editorialul Întoarcerea conceptelor din exil, Călin Anastasiu scria despre contaminarea ideologică a științelor sociale în perioada comunistă și despre interzicerea conceptului sociologic ...

Religie, actori religioși şi practici religioase în rândul romilor din România

După 1989 numeroase apariții editoriale academice au vizat și problematica unuia dintre celei mai numeroase grupuri etnice minoritare din România – populația romă.  Chiar dacă cercetările despre romi au fost abordate din perspective trans- și interdisciplinare, încă sunt subiecte care atrag cititori, atât cei specialiști, cât și publicul profan. Volumul ...