Romania Sociala logo
Menu

Istoria se repetă, dar actualizată

autor:   12 April 2020  

Societatea românească și întreg mapamondul se confruntă astăzi cu un virus ce se pare că vrea să producă schimbări pe mai multe planuri, într-un timp extrem de scurt, parcă adaptat la „viteza luminii”.

De unde a apărut, cum, de ce, cât va ține, ce va face, sunt întrebări care se pun în diverse limbi, în diferite colțuri ale lumii, iar răspunsurile sunt pe măsură: fiecare răspunde în funcție de ceea ce știe și ceea ce vrea să transmită.

Însă, un lucru este cert: chiar dacă s-a știut dinainte sau nu despre el sau despre o astfel de situație, chiar dacă istoria a mai prezentat astfel de cazuri de epidemii și pandemii, astăzi virusul este adaptat globalizării, mai exact la secolul vitezei. Se transmite rapid și face schimbări în fiecare loc în care apare, conform dorințelor celor de la putere. Mai exact, s-a dorit supunere socială, legi schimbate, „adaptarea forței de muncă la era informatică”, reducerea numărului populației rapid și „pe cale naturală”, și cu siguranță mai sunt multe motive pe care le vom descoperi pe parcurs.

Așa cum menționează Baron de Montesquieu în „Despre Spiritul Legilor”, „mai multe lucruri îi guvernează pe oameni: clima, religia, legile, principiile guvernământului, exemplele trecutului, moravurile, manierele; pe baza tuturor acestora se constituie un spirit general. (Montesquieu, 2011, p.249) Cu toate acestea, atunci când una dintre cauzele mai sus menționate este mai proeminentă, celelalte se aliniază și cedează în fața ei. Dacă ar fi să încercăm să găsim cauza care conduce astăzi spiritul general, am oscila între principiile guvernării și legi – în funcție de colțul lumii despre care vorbim.

Criza secolului al XIV-lea – un déjà vu actualizat                

În „Occidentul – o interpretare istorică”, Lucian Boia descrie în capitolul Demarajul (secolele al XI-lea – al XIV-lea), prezintă criza secolului al XIV-lea, când după două-trei secole de bunăstare și înflorire din mai multe puncte de vedere, Occidentul se confruntă cu o criză cumplită. Astăzi nu putem spune că vorbim despre un Occident înfloritor timp de două-trei secole, însă putem vorbi despre o perioadă ce părea mai bună.

Dacă ar fi să asemănăm criza secolului al XIV-lea cu actuala criză, am putea aminti un agent distructiv asemănător: ciuma neagră în acea perioadă, virusul Covid19 astăzi. Interesant este cum și atunci dar și acum, ambele pandemii au pornit din zona Asiei și atinge țărmuri asemănătoare: Italia, Spania, Franța, sudul Angliei. Astăzi, virusul a reușit să se răspândească mult mai repede ca timp și spațiu.

O altă diferență între cele două pandemii este aceea că, în cazul ciumei negre, a fost nevoie de o perioadă de câțiva ani 1349-1351 pentru a cuprinde tot Occidentul, pe când astăzi, virusului i-au trebuit doar câteva luni -decembrie 2019-februarie, martie 2020.

O întrebare care apare datorită istoriei acestei boli, este aceea dacă actualul virus va reveni în valuri succesive, așa cum s-a întâmplat în cazul ciumei. Ciuma a revenit în valuri succesive, timp de mai multe decenii, vrând parcă să blocheze orice tentativă de redresare. (Boia, 2013, p.80) Luând în considerare declarațiile actuale ale medicilor, am putea spune că și prezenta pandemie poate dura câțiva ani:

„Președintele Institutului Robert Koch, Lothar Wieler, a declarat că pandemia de coronavirus ar putea dura aproximativ doi ani, adăugând că evoluția depinde de viteza cu care va fi dezvoltat un vaccin împotriva virusului, conform Reuters.”[1]

Dacă criza din secolul al XIV-lea nu a fost declanșată de epidemia de ciumă, astăzi, pandemia Covid19 va produce cu siguranță o mulțime de schimbări în diferite domenii: economic, social, sanitar, alimentar, etc. După cum se poate observa, în cazul actual virusul corona produce mai multe crize, la nivel mondial. Așa cum spune Dl. Profesor dr. Cătălin Zamfir, într-un interviu recent, 

„Criza COVID-19 generează imediat o criza economică cu efecte cel puțin pe termen mediu: pierderea locurilor de muncă, creșterea populației neocupate, scăderi ale veniturilor. Situația României va fi afectată și de valurile celor plecați în Occident pentru muncă. Occidentul, care părea a fi plin de oportunități, se închide: Italia, Spania, dar și Germania, Franșa, UK.”[2]

Cu alte cuvinte, în această perioadă de criză vor reveni în prim-plan elementele care determină valorile umane și modul în care acestea vor fi respectate. Putem spune că vorbim despre elementele calității vieții, care oricum în România erau scăzute și foarte scăzute, practic, nu mai aveau cum să cadă.  Totuși situația actuală ne demonstrează că tot timpul poate exista un „mai rău”, dacă nu există reorientare, regândire, atât din punct de vedere social, cât mai ales guvernamental și legislativ.

La nivelul societății, va apărea – așa cum spune Dl. Dl. Profesor dr. Cătălin Zamfir -, o temă nouă: responsabilitatea socială.

„Coronavirus schimbă atitudinea față de celălalt. Îmbolnăvirea celuilalt mă îngrijorează: crește probabilitatea de a mă îmbolnăvi și eu. Sănătatea noastră, deci și bunăstarea noastră, începe să depindă de ceilalți. Nu-i mai putem ignora pe ceilalți. Realizăm că depindem de cei din jurul  nostru. Am crezut că trăim într-o lume de care suntem indiferenți. Nu ne interesa câți săraci sunt în România. Acum urmărim cu îngrijorare numărul celor infectați. Criza actuală a crescut interesul pentru ceilalți.”[3]

Revenind la déjà vuul din secolul al XIV-lea, vedem cum vorbim din nou despre „un război neadevărat” care produce un lung șir de tulburări politice și sociale. Și astăzi toate țările occidentale și nu numai străbat o fază de turbulențe, care nu e lipsită de dezastre epidemice, alimentare și economice. Ca și atunci, astăzi vorbim despre p scădere demografică. Ceea ce urmează să vedem, este dacă va urma o creștere a natalității, așa cum s-a întâmplat atunci-secolul al XIV-lea. Precum și dacă ciuma neagră va rămâne pe primul loc la numărul de victime; sau criza alimentară ce va apărea în urma acestei epidemii. Cu siguranță, vom vorbi despre criză în mai multe domenii, pe mai multe niveluri.

Așa cum există început, există și final. Când și cum se va produce finalul crizei cauzate de Covid19, rămâne de văzut. Cu siguranță încercările la care vor fi supuși oamenii vor produce soluții pentru ieșirea din criză. Schimbările ce vor avea loc vor fi cu siguranță atât legate de domeniul economic, legislativ dar și social. Oamenii vor interacționa diferit, iar scara de valori va fi cu totul alta. Pentru cât timp și în ce măsură, rămâne de văzut. Într-o notă optimistă, schimbările pozitive care vor apărea considerăm că vor fi în ceea ce privește calitatea vieții, relațiile interumane, structura și mobilitatea socială, domeniul culturii și al multiculturalismului.

BIBLIOGRAFIE

Boia.L., Occidentul, O interpretare istorică, București, Editura: Humanitas, 2013;

Montesquieu., Despre Spiritul Legilor, București, Editura: Antet, 2011;

Bibliografie online:

https://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/cat-ar-putea-dura-pandemia-de-coronavirus-raspunsul-dat-de-institutul-robert-koch-din-germania-1276761


[1] https://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/cat-ar-putea-dura-pandemia-de-coronavirus-raspunsul-dat-de-institutul-robert-koch-din-germania-1276761

[2] https://www.romaniasociala.ro/dupa-iesirea-din-criza-covid-19-societatea-romaneasca-va-fi-la-fel-ca-cea-dinainte/?fbclid=IwAR17QGMDXlvE_kZ26UDVBfIBKauUzb6i9qqd8vyQvQMeBakXYtxR1AYsf-A

[3] https://www.romaniasociala.ro/dupa-iesirea-din-criza-covid-19-societatea-romaneasca-va-fi-la-fel-ca-cea-dinainte/?fbclid=IwAR17QGMDXlvE_kZ26UDVBfIBKauUzb6i9qqd8vyQvQMeBakXYtxR1AYsf-A



Facebook

România în criză

Tema crizei sociale a izbucnit în gândirea actuală. Deși timid, criza Covid și apoi criza Ucrainei, s-au extins rapid. Cum este tratată în sociologie? Surpriză, în enciclopediile și dicționarele sociologice occidentale pe care le am la îndemână aproape că nu există. Primul capitol al acestei cărți este dedicat acestei întrebări: există o paradigmă ...

De ce să omorâm viitorul?

În zorii actualelor tehnologii, visătorii au fost entuziasmați de ideea că ele vor putea fi utilizate în schimbarea radicală a condiției umane. S-au gândit imediat la eliminarea sărăciei din viața oamenilor, la universalizarea informației și comunicării, la atingerea, peste tot în lume, a unui  grad de cunoaștere eliberator, la eliminarea ...

O propunere naivă. Ce putem învăța de la președinții de până acum

Poziția președintelui țării în sistemul nostru politic. Anul viitor vom alege un nou președinte pentru 5 ani, de fapt pentru 10 ani. O perioadă lungă de putere. În discuțiile publice, tema poziției noului președintelui ocupă deja unul dintre locurile centrale. Firește, pentru științele sociale această temă are o importanță specială. ...

Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) în contextul crizei actuale

Dacă vrem să evaluăm activitatea unui institut de cercetare, cum este Institutul de Cercetare a Calității Vieții, e necesar mai întâi să limpezim două probleme epistemologice care domină discuțiile actuale. Ambele afectează direct funcționarea institutului nostru.     Sociologia ca știință universalistă sau a ”locului” Adesea, discutând cu colegi din diferite domenii alei  ...

Pilulele fericirii și lanțul medicalizării

Painkiller : Scăpați de durere, atingeți plăcerea! În august 2023, a fost mediatizat episodul de la Vama veche, când un tânar, conducea mașina în stare avansată de consum de drog, și a accidentat mortal alți doi tineri în plină stațiune de vacanța. S-a aflat astfel că grupuri de tineri aflați în ...

Curajul de a cuvânta într-o lume globală

Teama de a nu fi judecat, ostracizat sau sancționat datorită opiniilor personale afectează dezvoltarea individuală. Atunci când individul este forțat să se conformeze unor standarde artificial impuse din exterior și să poarte cu el o mască pentru a fi acceptat, are loc o fractură la nivelul societății dar și a ...

Compasiunea de sine

Iubește-te pe tine însuți, pentru a putea să-l iubești pe aproapele tău. Avem compasiune pentru persoanele aflate în dificultate, care au suferit o pierdere sau au eșuat într-o acțiune onorabilă. Compasiunea este un veritabil liant social: a nu rămâne indiferent față de suferința altora, a fi gata să îi ajuți consolidează coeziunea ...

Septimiu Chelcea, Emoțiile morale în viața de zi cu zi, București, Editura Pro Universitaria, 2023

  Eseurile din acest volum oferă cititorilor repere pentru înțelegerea emoțiilor pe care le trăim într-un context social sau altul. Aceste repere sunt, în fapt, rezultatele cercetărilor psihosociologice, care de multe ori contrazic prejuecățile sau care completează și depășesc în mod fericit cunoașterea la nivelul simțului comun. În primul rând, sunt ...