Romania Sociala logo
Menu

Istoria se repetă, dar actualizată

autor:   12 April 2020   

Avatar

Societatea românească și întreg mapamondul se confruntă astăzi cu un virus ce se pare că vrea să producă schimbări pe mai multe planuri, într-un timp extrem de scurt, parcă adaptat la „viteza luminii”.

De unde a apărut, cum, de ce, cât va ține, ce va face, sunt întrebări care se pun în diverse limbi, în diferite colțuri ale lumii, iar răspunsurile sunt pe măsură: fiecare răspunde în funcție de ceea ce știe și ceea ce vrea să transmită.

Însă, un lucru este cert: chiar dacă s-a știut dinainte sau nu despre el sau despre o astfel de situație, chiar dacă istoria a mai prezentat astfel de cazuri de epidemii și pandemii, astăzi virusul este adaptat globalizării, mai exact la secolul vitezei. Se transmite rapid și face schimbări în fiecare loc în care apare, conform dorințelor celor de la putere. Mai exact, s-a dorit supunere socială, legi schimbate, „adaptarea forței de muncă la era informatică”, reducerea numărului populației rapid și „pe cale naturală”, și cu siguranță mai sunt multe motive pe care le vom descoperi pe parcurs.

Așa cum menționează Baron de Montesquieu în „Despre Spiritul Legilor”, „mai multe lucruri îi guvernează pe oameni: clima, religia, legile, principiile guvernământului, exemplele trecutului, moravurile, manierele; pe baza tuturor acestora se constituie un spirit general. (Montesquieu, 2011, p.249) Cu toate acestea, atunci când una dintre cauzele mai sus menționate este mai proeminentă, celelalte se aliniază și cedează în fața ei. Dacă ar fi să încercăm să găsim cauza care conduce astăzi spiritul general, am oscila între principiile guvernării și legi – în funcție de colțul lumii despre care vorbim.

Criza secolului al XIV-lea – un déjà vu actualizat                

În „Occidentul – o interpretare istorică”, Lucian Boia descrie în capitolul Demarajul (secolele al XI-lea – al XIV-lea), prezintă criza secolului al XIV-lea, când după două-trei secole de bunăstare și înflorire din mai multe puncte de vedere, Occidentul se confruntă cu o criză cumplită. Astăzi nu putem spune că vorbim despre un Occident înfloritor timp de două-trei secole, însă putem vorbi despre o perioadă ce părea mai bună.

Dacă ar fi să asemănăm criza secolului al XIV-lea cu actuala criză, am putea aminti un agent distructiv asemănător: ciuma neagră în acea perioadă, virusul Covid19 astăzi. Interesant este cum și atunci dar și acum, ambele pandemii au pornit din zona Asiei și atinge țărmuri asemănătoare: Italia, Spania, Franța, sudul Angliei. Astăzi, virusul a reușit să se răspândească mult mai repede ca timp și spațiu.

O altă diferență între cele două pandemii este aceea că, în cazul ciumei negre, a fost nevoie de o perioadă de câțiva ani 1349-1351 pentru a cuprinde tot Occidentul, pe când astăzi, virusului i-au trebuit doar câteva luni -decembrie 2019-februarie, martie 2020.

O întrebare care apare datorită istoriei acestei boli, este aceea dacă actualul virus va reveni în valuri succesive, așa cum s-a întâmplat în cazul ciumei. Ciuma a revenit în valuri succesive, timp de mai multe decenii, vrând parcă să blocheze orice tentativă de redresare. (Boia, 2013, p.80) Luând în considerare declarațiile actuale ale medicilor, am putea spune că și prezenta pandemie poate dura câțiva ani:

„Președintele Institutului Robert Koch, Lothar Wieler, a declarat că pandemia de coronavirus ar putea dura aproximativ doi ani, adăugând că evoluția depinde de viteza cu care va fi dezvoltat un vaccin împotriva virusului, conform Reuters.”[1]

Dacă criza din secolul al XIV-lea nu a fost declanșată de epidemia de ciumă, astăzi, pandemia Covid19 va produce cu siguranță o mulțime de schimbări în diferite domenii: economic, social, sanitar, alimentar, etc. După cum se poate observa, în cazul actual virusul corona produce mai multe crize, la nivel mondial. Așa cum spune Dl. Profesor dr. Cătălin Zamfir, într-un interviu recent, 

„Criza COVID-19 generează imediat o criza economică cu efecte cel puțin pe termen mediu: pierderea locurilor de muncă, creșterea populației neocupate, scăderi ale veniturilor. Situația României va fi afectată și de valurile celor plecați în Occident pentru muncă. Occidentul, care părea a fi plin de oportunități, se închide: Italia, Spania, dar și Germania, Franșa, UK.”[2]

Cu alte cuvinte, în această perioadă de criză vor reveni în prim-plan elementele care determină valorile umane și modul în care acestea vor fi respectate. Putem spune că vorbim despre elementele calității vieții, care oricum în România erau scăzute și foarte scăzute, practic, nu mai aveau cum să cadă.  Totuși situația actuală ne demonstrează că tot timpul poate exista un „mai rău”, dacă nu există reorientare, regândire, atât din punct de vedere social, cât mai ales guvernamental și legislativ.

La nivelul societății, va apărea – așa cum spune Dl. Dl. Profesor dr. Cătălin Zamfir -, o temă nouă: responsabilitatea socială.

„Coronavirus schimbă atitudinea față de celălalt. Îmbolnăvirea celuilalt mă îngrijorează: crește probabilitatea de a mă îmbolnăvi și eu. Sănătatea noastră, deci și bunăstarea noastră, începe să depindă de ceilalți. Nu-i mai putem ignora pe ceilalți. Realizăm că depindem de cei din jurul  nostru. Am crezut că trăim într-o lume de care suntem indiferenți. Nu ne interesa câți săraci sunt în România. Acum urmărim cu îngrijorare numărul celor infectați. Criza actuală a crescut interesul pentru ceilalți.”[3]

Revenind la déjà vuul din secolul al XIV-lea, vedem cum vorbim din nou despre „un război neadevărat” care produce un lung șir de tulburări politice și sociale. Și astăzi toate țările occidentale și nu numai străbat o fază de turbulențe, care nu e lipsită de dezastre epidemice, alimentare și economice. Ca și atunci, astăzi vorbim despre p scădere demografică. Ceea ce urmează să vedem, este dacă va urma o creștere a natalității, așa cum s-a întâmplat atunci-secolul al XIV-lea. Precum și dacă ciuma neagră va rămâne pe primul loc la numărul de victime; sau criza alimentară ce va apărea în urma acestei epidemii. Cu siguranță, vom vorbi despre criză în mai multe domenii, pe mai multe niveluri.

Așa cum există început, există și final. Când și cum se va produce finalul crizei cauzate de Covid19, rămâne de văzut. Cu siguranță încercările la care vor fi supuși oamenii vor produce soluții pentru ieșirea din criză. Schimbările ce vor avea loc vor fi cu siguranță atât legate de domeniul economic, legislativ dar și social. Oamenii vor interacționa diferit, iar scara de valori va fi cu totul alta. Pentru cât timp și în ce măsură, rămâne de văzut. Într-o notă optimistă, schimbările pozitive care vor apărea considerăm că vor fi în ceea ce privește calitatea vieții, relațiile interumane, structura și mobilitatea socială, domeniul culturii și al multiculturalismului.

BIBLIOGRAFIE

Boia.L., Occidentul, O interpretare istorică, București, Editura: Humanitas, 2013;

Montesquieu., Despre Spiritul Legilor, București, Editura: Antet, 2011;

Bibliografie online:

https://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/cat-ar-putea-dura-pandemia-de-coronavirus-raspunsul-dat-de-institutul-robert-koch-din-germania-1276761


[1] https://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/cat-ar-putea-dura-pandemia-de-coronavirus-raspunsul-dat-de-institutul-robert-koch-din-germania-1276761

[2] https://www.romaniasociala.ro/dupa-iesirea-din-criza-covid-19-societatea-romaneasca-va-fi-la-fel-ca-cea-dinainte/?fbclid=IwAR17QGMDXlvE_kZ26UDVBfIBKauUzb6i9qqd8vyQvQMeBakXYtxR1AYsf-A

[3] https://www.romaniasociala.ro/dupa-iesirea-din-criza-covid-19-societatea-romaneasca-va-fi-la-fel-ca-cea-dinainte/?fbclid=IwAR17QGMDXlvE_kZ26UDVBfIBKauUzb6i9qqd8vyQvQMeBakXYtxR1AYsf-A



Facebook

Anuarul Muzeului Etnografic al Moldovei (vol. XX), Iași, Editura Palatul Culurii, 2020, (614 pag.)

Anuarul apărut în primele zile ale începutului acestui an ar putea să intereseze comunitatea sociologică mai mult decât volumele publicate anterior, care oferă și ele informații extrem de utile pentru cunoașterea identității culturale a românilor. Spun acest lucru pentru că, alături de contribuțiile de strictă specialitate (muzeografie etnografică), sunt incluse ...

Ieri a fost 22 Decembrie 1989. Azi e 23 Decembrie 2020: ce a fost după?

Acest text este o parte dedicată perioadei post-decembriste. Într-o formă a fost publicat în Istoria socială a României. Revăzut textul este supus unei discuții colegiale pentru a fi introdus ca un capitol într-un posibil Volum de Istorie a României. Textul poate fi descărcat aici: romaniasociala.ro Din toată inima, sărbători fericite Cătălin Zamfir

Mai are socialismul un viitor?

Mulți au considerat că 1989 a fost anul înmormântării ideii de socialism. Statele din sistemul sovietic au renunțat zgomotos la socialism și au optat pentru capitalism. În occident, neoliberalismul a devenit dominant, inhibând asumarea deschisă a socialismului chiar și în statele europene nordice unde socialismul avea o tradiție consolidată. Socialismul suedez ...

România deleuziană. Fragmentul XXXIX despre milă (IV)

„Și învăța Iisus într-una din sinagogi sâmbăta. Și iată o femeie care avea de optsprezece ani un duh de neputință și care era gârbovă, de nu putea să se ridice în sus nicidecum. Iar Iisus, văzând-o, a chemat-o și i-a zis: Femeie, ești dezlegată de neputința ta. Și și-a pus ...

Apariție editorială: Septimiu Chelcea, Despre om și lume. Studii și reflecții psihosociologice

Apariție editorială: Septimiu Chelcea,Despre om și lume. Studii și reflecții psihosociologice, Suceava, Editura Alexandria Publishing House,2020 (215 de pagini) Ne face plăcere să anunțăm publicarea lucrării profesorului Septimiu Chelcea. Cartea cuprinde două părți: I) Studii psihosociologice (152 pagini) și II) Reflecții psihosociologice (53 pagini). Prima parte include cinci studii actualizate, despre ...

„POLITICI SOCIALE ÎN ROMÂNIA DUPĂ 30 DE ANI. AŞTEPTĂRI ŞI RĂSPUNSURI”

Cum arată România după 30 de ani de democrație, o radiografie obiectivă a tranziției, construită din cele 16 studii de autor. Cele 16 lucrări așezate într-un volum coordonat de Elena Zamfir, Mălina Voicu și Simona Maria Stănescu, oferă o imagine de ansamblu a profilului general al politicilor publice în România ...

Interviu cu Flavius Mihalache – Mediul rural între 1990 și 2020. Transformări și decalaje

Flavius Mihalache, cercetător științific III în cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții (Academia Română), doctor în sociologie din 2013 și expert în cercetarea mediului rural din România publică în anul 2020 cu volumul „Mediul Rural între 1990 şi 2020 Transformări şi Decalaje”. Cartea reprezintă una dintre cele mai elocvente lucrări ...

In memoriam Cornel Constantinescu 1953 – 2020

Simt un gol, un gol imens. Ca prieten, dar și în calitate de coleg în sociologie. Sociologia românească are azi, odată cu trecerea în neființă a lui Cornel Constantinescu, o pierdere grea. El a iubit de la început sociologia. Cu o liniște de invidiat și o discreție rară, în momentele ...