Romania Sociala logo
Menu

Silvana Crivoi – Calitatea vieții profesionale a cadrelor didactice universitare în contextul tehnologizării activității academice

autor:   30 December 2025  

Silvana Crivoi (2025). Calitatea vieții profesionale a cadrelor didactice universitare în contextul tehnologizării activității academice, Editura Universității din București

Felicitări pentru publicarea volumului! 

Vă mulțumesc!

Cartea abordează un subiect de mare actualitate: utilizarea digitalizării și a inteligenței artificiale în mediul universitar. Care este impactul unui astfel de demers?

Potențialitățile tehnologiei sunt multiple și diverse, însă modul în care aceasta este utilizată – așa-numita tehnologie-în-practică – depinde atât de deciziile individuale, cât și de structurile sociale pre-existente.  Îmi doresc ca acest demers de cercetare să ofere o modalitate de analiză și înțelegere a impactului tehnologiei asupra muncii în universități în contextul normelor de interacțiune și a configurațiilor axiologice specifice. Mai departe, rezultatele cercetării pot susține realizarea unei analize diagnostic a calității vieții cadrelor didactice universitare, analiză care să fundamenteze măsuri specifice de îmbunătățire a condițiilor de muncă în universități.  

Vă rugăm să ne spuneți care au fost premizele publicării acestui volum? 

Bunăstarea lucrătorilor în general constituie un subiect de interes pentru mine. Pe măsură ce am aprofundat subiectul condițiilor de muncă din universități, acestea s-au dovedit o tematică foarte interesantă. Funcționarea acestor instituții are implicații mai largi asupra  societății și economiei – așa cum este menționat și în Strategia europeană pentru universități. Valurile succesive de dezvoltare tehnologică, împreună cu adâncirea și extinderea utilizării principiilor specifice economiei de piață sunt transformări importante care este de așteptat să se reflecte și la nivelul instituțiilor de educație terțiară. Subiectul este abordat în câteva cercetări realizate în vestul Europei, State Unite ale Americii, Australia și Noua Zeelandă, dar este puțin sau chiar deloc studiat în fostele țări comuniste.

Ce recomandări aveți pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă din universitățile din România?

Condițiile de muncă din universități depind, la modul general, de trei nivele decizionale: nivelul sistemului de educație terțiară, altfel spus regulile și normele formale generale de funcționare a universităților, nivelul instituțiilor universitare, a facultăților și departamentelor, unde iau naștere normele specifice de interacțiune dintre cadrele didactice și nivelul individual, constând în strategiile personale de management a vieții profesionale. Cred că este important ca factorii de decizie de la diferitele nivele decizionale să considere calitatea vieții profesionale a cadrelor didactice ca fiind o prioritate, alături de alte obiective precum performanța. Conceptul nu se referă doar la satisfacția profesională, ci înglobează aspecte diverse precum remunerația decentă, oportunitățile de dezvoltare, respectul în interacțiunile profesionale, echilibrul dintre viața profesională și viața privată etc. Poate una dintre modalitățile prin care se pot îmbunătăți condițiile de muncă în universități în contextul social și tehnologic actual foarte dinamic constă în ceea ce Peter Docherty numește liberating structures, altfel spus oportunități sistematice și structurate pentru cadrele didactice de a contribui la transformarea universităților. Consider că bunăstarea profesorilor este un obiectiv în sine. Apoi, aceasta are efecte asupra actului educațional, a performanței instituționale și are implicații mai largi pentru bunăstarea socială și consolidarea democrației.  

Ce mesaj ați dori să adresați cititorilor interesați de această carte?

Aș vrea să le transmit că acest studiu realizează un model explicativ în fază exploratorie al calității vieții profesionale a universitarilor. Secțiuni specifice ale lui pot fi aprofundate în cercetări viitoare. Între momentul colectării datelor și prezent utilizarea inteligenței artificiale în universități a crescut exponențial, ceea ce creează oportunitatea pentru un viitor dialog științific pe acest subiect. 

Vă mulțumim pentru timpul acordat! La cât mai mulți cititori!

Vă mulțumesc pentru oportunitatea de a prezenta cartea!

Pentru toți cei interesați, mai multe detalii despre volum sunt disponibile la adresa: editura-unibuc.ro



Facebook

Decretul nr. 770/1966 și politicile demografice în România comunistă. Perspective asupra controlului social și biopolitic

Miercuri, 14 octombrie 2026, Institutul de Cercetare a Calității Vieții și Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului ale Academiei Române au organizat Conferința științifică dedicată Decretului nr. 770/1966 și politicilor demografice din România comunistă care a reunit cercetători științifici din domeniul istoriei, sociologiei și demografiei, într-un demers interdisciplinar menit să analizeze implicațiile ...

Ce trebuie să facem pentru a ajunge în RAI ?

Deschid cu mare interes laptopul. S-a anunțat viitorul posibil Prim Ministru al țării. Cred că va vorbi o jumătate de oră. Ce va face pentru următorii 2 ani. O figură bună. Vorbește bine. Să vedem ce zice. Ne-a spus că a petrecut ultimii 4-5 ani pentru intrarea României în OECD (an international ...

Interviu cu Nicoleta Mereș-Cojocaru, câștigătoarea premiului internațional Hans-Uwe Otto

În cadrul evenimentului științific The International Social Work & Society Academy (TISSA), Varșovia în perioada 28 august-2 septembrie, 2026, doamna Nicoleta Mereș - Cojocaru a primit Premiul „Hans-Uwe Otto” pentru lucrarea „Structural Neglect in Elderly Care: A Comparative Analysis of Public and Private Home Care Social Services in Romania”. Cu o ...

Un posibil răspuns la întrebarea „cum  poate fi onorată deschiderea anului universitar”?

Expoziția de sociologie vizuală, a noua în istoricul ei, realizată de studenții anului I ai Facultății de Sociologie și  Comunicare din cadrul Universității „Transilvania” din Brașov cuprinde texte și fotografii cu cei care au răspuns în interviurile solicitate, în cadrul unei activități de seminar înfăptuite în anul I, semestru I, ...

Recenzie: Dumitru Otovescu și Cristina Otovescu (coord.), Sociologia contemporană. Domenii de studiu și concepte reprezentative, vol. I–II, Craiova, Editura Beladi, 2025, p. 1152

Sergiu-Lucian Raiu Lector univ. dr. Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava Facultatea de Istorie, Geografie și Științe Sociale Universitarul Dumitru Otovescu, după cum ne-a obișnuit, printr-un demers de anvergură, de această dată împreună cu fiica domniei sale, Cristina Otovescu oferă sociologiei românești din nou o amplă lucrare de sinteză: Sociologia contemporană. Domenii de studiu ...

Ziua Vârstnicului la Institutul de Cercetare a Calității Vieții

Pe data de 1 octombrie 2026, Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) al Academiei Române a organizat evenimentul „Ziua Vârstnicului. Împreună pentru o îmbătrânire activă și demnă”, cu prilejul Zilei Internaționale a Persoanelor Vârstnice. Desfășurată la Casa Academiei din București, în format hibrid, manifestarea a reunit cercetători, reprezentanți ai ...

Conferința științifică „Decretul nr. 770/1966 și politicile demografice în Româniacomunistă. Perspective asupra controlului social și biopolitic”

Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului (INST), în parteneriat cu Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV), organizează, miercuri, 14 octombrie 2026, conferința științifică internațională „Decretul nr. 770/1966 și politicile demografice în România comunistă. Perspective asupra controlului social și biopolitic” (Decree No. 770/1966 and Demographic Policies in Communist Romania. Perspectives on ...

O decizie care deschide o nouă istorie în cercetarea științifică în România

Adunarea Generală a Academiei Române a discutat, în sesiunea din 17 septembrie 2026, principiile care trebuie să stea la baza evaluării cercetătorilor, a institutelor și a proiectelor de cercetare. Biroul Prezidiului al Academiei Române, pe această bază, a formulat un document care conține o concepție care trebuie să orienteze activitatea institutelor ...