Romania Sociala logo
Menu

Strategia energetică a României. Orientări strategice pe termen mediu și lung.

autor:   4 October 2016  Victor Vaida

Sebastian Fitzek

MOTTO: ,,Energia si resursele energetice sunt factori cheie de crestere economica sustenabila si de crestere a bunastarii generale, pe termen mediu si lung in Romania.”

Cartea scrisă de profesorul Victor Vaida ne introduce direct în universul energiei, o lume a datelor, a statisticilor, a soluțiilor pe termen mediu și lung în care România își poate decide viitorul. Având în vedere rolul energiei pentru societate precum şi pentru toate ramurile economice, dezvoltarea acestui sector se realizează sub supravegherea statului, prin elaborarea şi transpunerea în practică a unei strategii sectoriale prin implementarea unei politici corelate cu documentul strategic. Astăzi a sosit ceasul ca cei mai importanți factori de decizie să înțeleagă problemele deosebit de complexe ale energeticii românești și rolul important pe care aceasta poate să-l joace, în obținerea unei creșteri economice sustenabile. Nu mai există altă componentă a economiei naționale, care din cauza unei ,,avarii” de câteva zeci de minute, când întreaga țară sau o parte din teritoriul acesteia rămâne fără energie electrică, sa dea un număr așa de mare de victime omenești și pierderi materiale de câteva miliarde de euro.
În două decenii și jumătate (1990-2015) s-au produs transformări majore în energetica romaneasca, prin reorganizări, restructurări și privatizări, cu efecte asupra economiei și bunăstării generale. Nu s-a făcut până acum o analiză a rezultatelor măsurilor politice și economice luate în această perioadă, cu scopul stabilirii măsurilor corective necesare. Este momentul, ca prin politici și strategii energetice corespunzătoare să fie stabilite măsurile corective necesare, pe termen mediu și lung. Reducerea investițiilor în Sectorul Energetic și în Sistemul Electroenergetic va conduce în viitor, la importuri suplimentare de resurse energetice și de energie electrică, cu costuri ridicate.
Majoritatea societăților comerciale, rezultate din restructurarea Sectorului energetic și a Sistemului electroenergetic, nu au resursele financiare necesare, pentru dezvoltare și modernizare și nu au acces la credite sau le obțin cu costuri ridicate. Deși prețul energiei electrice și termice la consumatori a crescut permanent, majoritatea societăților de producere energie electrică și termică, sunt într-o permanentă lipsă de resurse financiare, nefiind capabile să se dezvolte, modernizeze sau să realizeze instalațiile de protecție a mediului, cerute de legislația europeană și națională. Există riscul real ca, în 10-15 ani, să se reducă substanțial capacitățile de producere a energiei electrice și termice, atât cu efecte majore asupra siguranței și eficienței în funcționare a Sistemului Electroenergetic cât și cu efecte sociale majore.

Pentru mai multe detalii, vă rog să consultați următoarea adresă:

http://www.agir.ro/carte/strategia-energetica-a-romaniei-orientari-strategice-pe-termen-mediu-si-lung-editie-bilingva-romana-engleza-122466.html

Bibliografie:

Vaida, Victor, (2015). Strategia energetică a României. Orientări strategice pe termen mediu și lung, București, Editura AGIR, Editura Sier, 121 p.



Facebook

Familia în destinul european. Un proiect creştin de redefinire a relaţiilor dintre familie şi stat

Papa Francisc a subliniat în enciclica sa „Laudato Si” că societatea actuală are o urgentă nevoie de „un umanism capabil să aducă împreună diferitele căi ale cunoaşterii, incluzând economia, în serviciul unei viziuni integrale” (LS 141). Altfel spus, acţiunea de a săvârşi binele presupune un efort comun şi nu dispersat, pentru că Domnul acţionează ...

Ce fel de democrație promovează Parlamentul european?

Am intrat în Uniunea Europeană. E cazul să ne asumăm responsabilitatea: ea va fi așa cum o vom construi noi cu toții Integrarea României în UE intră într-o nouă fază. Am fot cu toții entuziaști. Din întreaga Europă românii aveau cea mai ridicată încredere în noua alianță. Acum începem să vedem și problemele și ...

Indiferent ce se va întâmpla, să nu uităm că suntem profund datori Sorinei

În 24 iunie, în România socială, concludeam la o scurtă reflecţie asupra scandalului SORINA: ”Poate, în final, Sorina va fi ”luată”. Dar atunci noi românii ne-am simţi înfrânţi de o justiţie care nu mai este a noastră, ci capabilă de orice nedreptăţi în numele independenţei ei. Impactul moral va fi dezastros. Singura speranţă: nu ...

26 IUNIE- ZIUA DRAPELULUI NAȚIONAL.

26 IUNIE- ZIUA DRAPELULUI NAȚIONAL.La mulți ani ROMÂNIA! La mulți ani cetățeni ai României care respectați acest simbol sfânt, oriunde v-ați afla!

Mass-media şi construirea opiniei publice

În prezent, sunt revizuite nu numai teoriile clasice ale comunicării (spirala tăcerii, stabilirea ordinii de zi, paza la intrare, fluxul comunicării în două trepte ş.a) în acord cu tehnologia digitală, ci şi ipotezele despre relaţia dintre mass-media şi opinia publică. Este repusă în discuţie chiar problema de fond: influenţează mass-media construirea opiniei publice? Marco Dohle ...

O justiţie absolut incorectă dar definitivă este mai importantă decât soarta unui copil?

Sorina, o fetiță de 8 ani, este târâtă cu brutalitate în văzul multor martori, de o doamnă procuror și băgată cu forța într-o mașină neagră. Sorina țipă disperată: Mami, nu mă lăsa. Evenimentul este filmat și, la televizor, milioane de români sunt șocați și indignați. Asistăm la un eveniment care probabil ...

Gatekeeping: controlul informaţiilor mass-media

Teoria numită metaforic „Paza la intrare” (Gatekeeping) a fost prefigurată încă din primele decenii ale secolului trecut, a fost extinsă considerabil în numeroase cercetări de teren în a doua jumătate a secolului al XX-lea şi a fost revizuită recent, în acord cu noilemedia. Repere Pentru prima dată, termenul de „gate keeper” a fost folosit ...

De ce România nu are un Proiect de Ţară?

Am citi cu mult interes studiile lui Vladimir Pasti şi Iulian Stănescu[1]. Ei constată că, după întreaga perioadă postcomunistă, nu avem o Agendă socială de dezvoltare. Eu aş spune mai apăsat: România nu are un PROIECT DE ȚARĂ. Sunt şi eu nemulţumit că partidele politice în disputele electorale nu luptă cu programe de dezvoltare social-economică ...