Romania Sociala logo
Menu

Apariție editorială: Sebastian Fitzek (2020) Sacrul și puterea politică – abordări psihociale ale imaginarului colectiv

autor:   20 October 2020  

Simona Maria Stănescu

Semnalăm apariția în luna septembrie 2020 a volumului Sacrul și puterea politică – abordări psihociale ale imaginarului colectiv în colecția de științe psiho-sociale a Editurii ProUniversitaria. Referenții științific sunt: Prof. Univ. Dr. Nicolae Frigioiu și Prof. Univ. Dr. Constantin Schifirneț. După o scurtă introducere în lumea imaginarului colectiv, cele 11 capitole ale volumului abordează imaginarul colectiv din punct de vedere psihosocial, sacralitatea și conexiunile cu puterea și elitele politice. Analizei sacrului îi este alocat un amplu spațiu în carte: în imaginația basmului, vis-a-vis de imaginea împăratului Bizanțului, în raport cu puterea în Japonia medievală, în societatea aztecă și în cea modernă. Următoarele capitole sunt dedicate puterii politice sub forma diferitelor sale manifestări, a legitimității în societatea modernă, a raportului cu religia în România post-decembristă și a conexiunii dintre elitele politice și sacralitate.  Lectură plăcută!

            Interviu cu Sebastian Fitzek, cercetător științific III, Institutul de Cercetare a Calității Vieții, Academia Română

  • Felicitări pentru publicarea cărții! Vă rugăm să ne spuneți cum a luat naștere ideea acestui volum?
  • Cartea a fost obiectul unor preocupări începute în timpul doctoratului, din care am păstrat mult prea puțin din structura inițială, optând pentru o nouă viziune și retorică. Teza de doctorat am susținut-o în 2010, iar cartea a apărut acum în 2020. În cei 10 ani am parcurs o varietate de lecturi care m-au ajutat să aprofundez lucrurile, dar nu să și finalizez. Dorința de a îmbunătăți poate fi, câteodată, un obstacol în calea unui proiect. Nici astăzi nu aș fi încheiat dacă cei care mă cunosc nu mi-ar fi spus stop. În definitiv, omul este o mașină uriașă de gânduri, iar sursele imaginației sale sunt infinite. Mă bucur că am luat decizia acum.
  • Cum ați caracteriza imaginarul colectiv în România post-decembristă?
  • Sintetizând ceea ce am scris în carte, imaginarul colectiv post-decembrist, incluzând cei 30-31 de ani de la Revoluție, a fost în general dominat de sentimentul de incetitudine, nesiguranță și o neîncredere acută în clasa politică. Amestecul dintre Justiție și aparatul politic ne-a dominat istoria, iar în ultimii 10 ani, problema a început să preocupe și pe cetățeni. Acest lucru s-a observat în sporirea ieșirilor în stradă a celor care și-au dorit să amendeze amestectul între puterile din stat. Însă, o mare parte din imaginarul colectiv post-decembrist a fost șlefuit și de scandalurile mediatice. În acest shutdown al încrederii publice, televiziunile, iar mai apoi rețelele sociale au jucat un rol determinant în surescitabilitatea unui public revoltat de guvernanții neputincioși sau corupți.
  • Ce ne puteți spune despre intereferența dintre sacrul și puterea politică în condiția omului actual?
  • Sacralitatea ființei umane a fost și rămâne prezentă dincolo de istorie, religie, apartenență sau regimul politic. Sacralitatea derivă din însăși natura umană și se poate intui în setea omului de a-și căuta oriunde sau oricând dreptatea și fericirea. Raportul dintre oameni și zei se reiterează pe plan imanent în rapotul dintre guvernați și guvernanți. Sacrul întruchipează un model superior de referință al aspirațiilor noastre. Prin natura noastră spirituală, lumea divină este ultimul act al imaginației noastre în care sacrul își impune voința și propria sa versiune. Căutarea fericirii este cauza care generează și activează toate credințele umane, primind mișcare și sens prin verbele: „a salva”, „a vindeca”, „a mântui” aici și dincolo de lumea noastră materială. Corectarea continuă a lumii fizice este prima sarcină a politicului. Toate aceste aspecte sunt de interes pentru oricine dorește să aprofundeze studiul societăților, a fenomenului religios și politic dintr-o perspectivă psihanalitică de calitate.   
  • Care este relația dintre elitele politice și sacralitate?
  • Pe lângă excelența în profesie, autoritatea deontică sau autoritatea morală condiționează statutul de elită. Din acest motiv elitele, mai ales cele politice, sunt resurse umane foarte rar întâlnite. Confuzia terminologică a fost determinată de obsesiile pentru putere, resurse și control. În carte am lămurit o parte din ambiguitatea conceptuală și am explicat de ce autoritatea deontică este prima condiție a definiției sale. La acest capitol, România nu a strălucit deloc. Clasele puterii au fost confundate cu elitele puterii. În definitiv, ambele situații nu-și ating scopul dacă lipsește integritatea individului. În România putem vorbi de excepții care îndeplinesc condițiile, dar nu putem vorbi de prezența lor la plural sub forma distinsă a unui grup identificat sub expresia: „elite postdecembriste”.  
  • Ce aduce nou cartea „Sacrul și puterea politică – abordări psihociale ale imaginarului colectiv”?
  • Abordarea psihosocială din lucrarea de față indică prezența a doi vectori cheie: sacrul și puterea politică, un cuplu categorial propus pentru interpretarea imaginarului colectiv în raport cu două referințe: fenomenul politic și fenomenul religios. Sacrul nu este un produs confiscat de religie, dovedindu-se că se regenerează cu succes în aproape orice fenomen politic și social; motiv pentru care, natura sa transcendentă s-a reiterat în societățile seculare, sub diferite forme și ipostaze. Una dintre tezele susținute și demonstrate în lucrare arată că însăși originea puterii politice se regăsește în sacralitatea lumilor mistice. De aici, sacrul și puterea politică formează un cuplu categorial consistent care se justifică pe deplin în cercetarea imaginarului colectiv. În acest sens, imaginarul este un pattern psihosocial important în cercetarea antropologică a comunităților. Sintetizând, imaginarul colectiv este produsul generat de cuplul categorial sacru-puterea politică, teză pe care o explic detaliat în carte.  În fiecare capitol am prezentat argumente pro și contra menite să stopeze alunecarea spre un relativism conceptual. Caracterul științific al temei este susținut de verificarea relațiilor conceptuale și a tezelor expuse, în pofida incertitudinilor terminologice. Limitele cercetării se regăsesc în complexitatea inepuizabilă a relațiilor între imaginarul propriu și imaginarul colectiv, urmat de relațiile între inconștientul individual și inconștientul colectiv. Actul sacrificial, miracolul și inexplicabilul sunt elemente încropite în fundamentul ontogenetic al sacrului, ca o suprarealitate care nu poate fi negată. Raportarea la divinitate este o cunoaștere care aparține, în principal, sufletului și mai puțin rațiunii. În abordarea sacrului, a da extensie inexplicabilului înseamnă a fi mai aproape de lăuntric sau de sensul său autentic. Am considerat că, prin cercetarea imaginarului, ne apropiem de sacralitatea ființei umane și în același timp de cititor, care, prin lecturare, își pune în valoare resursele sale intelectuale. Și totuși, cartea este o fereastră spre un subiect uriaș, așteptându-și noi căi de explorare în lumea ei nemărginită.
  • Ce vă propuneți să cercetați în continuare?
  • În viitorul proiect voi scrie despre relația dintre personalitate și abilitățile specifice comunicării politice.
  • Mulțumim pentru timpul acordat!

Mai multe detalii pentru cei interesați sunt disponibile la adresa http://www.prouniversitaria.ro/carte/sacrul-si-puterea-politica-abordari-psihosociale-ale-imaginarului-colectiv



Facebook

Apariții editoriale: Irina Nastasă-Matei, Zoltán Rostás (coord.) (2020) Rediscovering Eastern-European Universities

Ne face plăcere să anunțăm apariția în toamna anului 2020 a volumelor Dimitrie Gusti, Bibliografia receptării, coordonat de Zoltán Rostás, Editura Universității din București, 2020 (493 pagin) și Rediscovering Eastern-European Universities. Perpectives from the interwar period, co-coordonat de Irina Nastasă-Matei și Zoltan Rostas, Editura ProUniversitaria, 2020 (278 pagini). Volumul Rediscovering Eastern-European Universities. ...

Starea socială a României: tranziție și post-tranziție

Am fost solicitat să particip la Volumul IX al Istoriei României al Academiei Române cu două capitole: Starea socială a României în perioada socialistă și Starea socială a României în tranziție și post-tranziție. Despre perioada de după 1989 s-a scris mult, dar analize globale sunt foarte rare. E o perioadă foarte ...

Apariție editorială: Septimiu Chelcea – OPINIA publică. Persuasiune, propagandă, manipulare

Ne face plăcere să anunțăm publicarea lucrării profesorului Septimiu Chelcea OPINIA publică. Persuasiune, propagandă, manipulare, apărută la Editura Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion C. Brătianu” (București, 2020, 424 de pagini). Cartea include două părți. În prima parte este analizată opinia publică. Cele cinci capitole (Opinia publică: o perspectivă ...

Semnalăm apariția volumului 18, Nr. 2, 2020 al revistei Sociologie Românească

Semnalăm apariția volumului 18, Nr. 2, 2020 al revistei Sociologie Românească, Asociația Română de Sociologie, Expert Projects, Iași. Revista a fost înfiinţată în 1936 de reputatul sociolog român Dimitrie Gusti, membru al Academiei Române din anul 1919 și președinte al Academiei Române (1944-1946). Revista a fost desfiinţată în 1946 de regimul comunist ...

Sociologia românească și sociologia occidentală

România s-a gândit mereu pe sine ca o parte a societății occidentale. România, o societate occidentală, dar în curs de dezvoltare, de lichidare a decalajul față de modelul occidental. Această viziune se regăsește, însă doar parțial, și în relația sociologiei românești cu sociologia occidentală. Cu un decalaj doar de câteva decenii, ...

O boală veche : filoxenia

În urmă cu peste un secol și jumătate, gazetarul Mihai Eminescu, umilit peste măsură de temenelele autorităților românești din Acel timp, față de un Occident care suferea de complexe de superioritate (glazurate de megalomanie egolatră) cu nimic diferite de cele de astăzi, făcând un succint examen al etiologiei lipsei de ...

Interviu cu Iuliana Precupețu, coordonatoarea proiectului AMASE finanțat de Norway Grants și UEFISCDI

Iuliana Precupețu, cercetător științific I în cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții, Academia Română, este coordonatoarea proiectului  AMASE A multidimensional approach to social exclusion in later life – health consequences for ageing populations finanțat de Norway Grants și UEFISCDI pentru perioada 1.09.2020–31.08.2023. Buna ziua si felicitări pentru câștigarea proiectului! Cum ...

Opțiuni politice în fața alegerilor din decembrie

Urmează, posibil, alegerile. Cum se prezintă partidele, ce propun ele electoratului ? La ce ne așteptăm noi, alegătorii ? România e de mult timp în criză. Sistemul nostru politic se confruntă acum, înainte de alegeri, cu o criză medicală care pare a sintetiza fondul profund al crizei României din ultima perioadă. ...