Romania Sociala logo
Menu

Datoria guvernamentală şi deficitele de cont curent au scăpat de sub control

autor:   16 October 2020  

Conform celei mai recente prognoze publicate de Fondul Monetar Internaţional (FMI), datoria publică a României va înregistra în 2024 un nivel de 62,2% din produsul intern brut (PIB). Cu alte cuvinte, experţii FMI ne avertizează că, foarte probabil, nivelul de îndatorare al statului român va depăşi în acel an pragul critic reglementat de CE (60% din PIB), deşi acest nivel era mai mic de 37% din PIB în anul trecut! (1).

DG – datorii guvernamentale. (1)

Însă, dacă vom compara datele din matricea anterioară cu nivelul datoriilor contractate de guvernul român în primele nouă luni  din acest an, vom constata că valoarea totală a acestor datorii este de 101,4 miliarde lei (53,1 miliarde lei plus 7,11 miliarde euro plus 3,3 miliarde dolari). Ori, acest nivel de îndatorare din perioada ianuarie – septembrie a acestui an este cu mult mai mare comparativ cu nivelul prognozat de FMI pentru întregul an (81,2 miliarde lei). Foarte probabil, deci, datoriile guvernului român vor creşte în acest an până la 48% din PIB, respectiv până  la 70% din PIB în 2025! (1), (2).

În al doilea rând, conform aceleiaşi prognoze, România va înregistra în următorii cinci ani, alături de Portugalia, Grecia şi Cipru, cele mai mari deficite de cont curent comparativ cu celelalte ţări din UE. În termeni nominali, experţii FMI ne avertizează că, în perioada 2020 – 2025, valoarea totală a acestor deficite va fi de 82,1 miliarde dolari! (1).

DCC – deficite de cont curent. (1)

În concluzie, experţii FMI ne avertizează că datoriile guvernamentale şi importurile excesive pot deveni nesustenabile în scurt timp. Însă, acest avertisment nu a fost mediatizat până acum în România. Nici măcar în presa de specialitate. Această indiferenţă implică un risc extrem: intrarea statului român în insolvenţă. O insolvenţă care nu poate fi contracarată nici prin „fonduri europene”, nici prin investiţii mai mult sau mai puţin utopice şi nici prin „rostogolirea” datoriilor. Dar decidenţii din executiv şi din parlament nu-şi bat capul cu asemenea fleacuri…

Surse:

  1. https://www.imf.org/en/Publications/WEO/weo-database/2020/October ;
  2. https://www.cotidianul.ro/document-cati-bani-a-imprumutat-citu-pana-acum/          


Facebook

Un interviu care rămâne actual peste vreme: prof. univ. Elisabeta Bostan în dialog cu Revista Teatru despre spectacol și universul copilăriei (1974)

Prof. Univ. Dr., Cercetător Principal ICCV, Elena Zamfir  Doresc să aduc în fața cititorilor noștri un interviu al doamnei profesor univ. Elisabeta Bostan de acum 50 de ani acordat Revistei Teatru. Cuvintele sunt de prisos în a introduce o valoare inestimabilă a culturii și a cinematografiei românești când vorbim de doamna profesor ...

Concursul Euroviziune 2024. Nemo și Codul

Nemo este cântărețul câștigător din mai 2024 la Euroviziune. Acum o saptămînă. Iar Cod este titlul cântecului câștigător. Nu știu ce va spune critica muzicală din Romania despre performanța artistică și muzicală a cântărețului Nemo. În ce ne privește am avea câteva întrebări sociologice, la cald. Cuvântul Nemo. Iată un cuvânt ...

Impactul social al tehnologiilor imersive

Sursa: https://www.ici.ro Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București[1] a organizat recent un webinar pe tema „Viitorul tehnologiilor imersive în România” cu scopul de a reuni reprezentanți ai mediului academic, antreprenori din sectorul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor, reprezentanți ai autorităților publice cu rol de reglementare și de a aduce în ...

Sociologie și policalificare în industrie. Pe marginea unui articol publicat în 1984. Discuție între Sorin Mitulescu și Ion Tița Călin

Introducere: O generație de sociologi: texte din anii `80 Cine ești dumneata, domnule Ion Tița-Călin? În anul 1975, am absolvit Facultatea de Filosofie, secția Sociologie, cu media generală 9,50. Primisem recomandarea să lucrez într-un institut de cercetare științifică, dar la repartizarea în producție, am optat pentru postul de sociolog din Șantierul Naval Constanța ...

Începuturi ale sociologiei medicale în anii `80.  O discuție cu sociolog Florica Bătrîn

Dragă Flori, ce făceai în anii `70 – `80  ca sociolog ? Din câte-mi amintesc, în anii respectivi, sociologia de la noi era preocupată de probleme precum integrarea, eficiența, mobilitatea socială. Ca absolvent al promoției’75, specizalizat în sociologia educatiei și culturii, am avut șansa de a găsi în oferta săracă de ...

Septimiu Chelcea, Flash-uri psihosociologice, București, Editura Pro Universitaria, 2024

Nu am inventat roata, dar m-am străduit să nivelez drumul. Am adunat în acest volum gândurile răzlețite de-a lungul timpului în revistele la care am colaborat și în unele din cărțile pe care le-am publicat. Sunt gânduri, flash-uri, izvorâte din observațiile cotidiene, filtrate de lecturile mele. Unele dintre ele poartă amprenta timpului, ...

Speranța de viață după Pandemie. Spectaculoasa recuperare

Introducere În luna septembrie a anului trecut am publicat la Contributors un articol dedicat speranței de viață în țara noastră [1]. Se dorea a fi un răspuns la o întrebare firească asupra modului în care speranța de viață urma să se redreseze după declinul apreciabil din anii 2020 și 2021 provocat de imprevizibila Pandemie ...

Provincialismul. Cheie de lectură posibilă a tranziției

1. Punctul de plecare Lectura recentă a trei intervenții publicate în 2023 și 2024 mi-a apărut emblematică.  Este vorba de o serie de texte de analiză politică apărute sub titlul generic România ca proiect geopolitic și interesul național în contextul dezordinii mondiale, sub semnătura analistului politic Adrian Severin. Și de   cartea ...