Romania Sociala logo
Menu

Ioana Prodan (2025) Procesul de inovare socială și antreprenoriat social în România. Inovații în domeniul serviciilor sociale, Editura Pro Universitaria, București 

autor:   14 October 2025  

Felicitări pentru publicarea volumului! Vă rugăm să ne spuneți care au fost premizele publicării acestui volum? 

Conceptul de inovare socială m-a atras și intrigat în același timp. Un concept care este frecvent utilizat în politicile publice contemporane și totuși atât de puțin cunoscut în esența sa. Această curiozitate și nevoie de claritate conceptuală a fost împlinită prin absolvirea Școlii Doctorale de Sociologie a Universității din București. Așadar volumul de față înglobează și prezintă teza mea de doctorat într-un format bine structurat și ușor de parcurs.

Prin acest demers exploratoriu, consider că am construit o punte între teorie, politici publice și practică în ceea ce privește procesul de inovare socială la nivel național. Pe de o parte, cititorii vor căpăta o perspectivă de ansamblu asupra istoriei conceptuale a inovării sociale şi a rolului acestui proces în transformarea modelului naţional de bunăstare socială. Pe de altă parte, aceștia vor înțelege aplicabilitatea practică a conceptului în contextul activităților de antreprenoriat social și a serviciilor sociale. 

Îmi doresc ca rezultatele eforturilor mele de cercetare să genereze, prin metafora bulgărelui de zăpadă, soluții comune, complete și complexe cu scopul de a remedia problemele sau provocările sociale și a crea fundamentele pentru schimbare pozitivă şi sustenabilă la nivelul comunităţilor. 

Ce ne puteți spune despre legătura dintre inovare socială și antreprenoriat social în România?

Efectele procesului de inovare socială, respectiv inovațiile sociale reprezintă noi soluţii la diferite provocări sau necesităţi care nu sunt rezolvabile prin mecanismele existente la nivel social. Aceste noi soluții pot genera noi practici sociale în măsura în care se instituţionalizează şi sunt acceptate ca fiind benefice în societate. La nivel naţional, în domeniul serviciilor sociale, asociaţiile şi fundaţiile reprezintă principalele tipuri de organizaţii care introduc şi promovează inovaţii sociale. Asociaţiile şi fundaţiile inovează fără a fi implicate în activităţi de antreprenoriat social ceea ce determină o dependenţă de finanţările private sau publice, preponderent prin intermediul fondurilor europene, care au o influenţă importantă asupra caracteristicilor şi sustenabilităţii inovaţiilor sociale.

Cu toate că economia socială beneficiază atât de cadru legal şi procedural, cât şi de instrumente de finanţare, întreprinderile sociale şi unităţile protejate nu s-au consolidat ca forme organizaţionale la nivel naţional şi sunt implicate minimal în domeniul serviciilor sociale. În urma cercetării a reieşit că aceste tipuri de organizații au rol de colaboratori în procesele de inovare care sunt iniţiate preponderent de asociaţii şi fundaţii. Colaborarea furnizorilor de servicii sociale cu întreprinderile sociale şi unităţile protejate a vizat integrarea beneficiarilor pe piaţa muncii, fiind identificată în majoritatea proceselor de inovare socială.

Ce v-a surprins cel mai mult scriind această carte? 

Inovaţiile prezentate în această carte reprezintă, de fapt, eforturile unor indivizi şi organizaţii care şi-au luat angajamentul, dând dovadă deopotrivă de implicare, creativitate şi colaborare, de a crea schimbare pozitivă în domeniul lor de activitate sau în comunitate şi de a se lupta pentru a asigura inovaţiilor sustenabilitatea pe termen lung. În urma interviurilor am observat implicarea şi pasiunea participanţilor, care îşi dedică inclusiv timpul liber pentru a sprijini persoanele vulnerabile din comunităţile în care trăiesc. 

Ce mesaj ați dori să adresați cititorilor interesați de această carte?

Îmi doresc ca informaţiile selectate şi incluse în această carte să dea curaj şi inspiraţie atât celor dornici să cerceteze mecanismele de schimbare socială, cât şi celor care sunt angrenaţi în procese de inovare socială şi au nevoie de îndrumare privind rolul inovaţiei în societate. 

Pe drumul nostru spre dezvoltare şi creşterea calităţii vieţii avem nevoie de exemple pozitive şi bune practici. Sper că această carte a reuşit să fie inclusiv un îndemn la colaborare şi să determine cât mai mulţi specialişti în domeniul politicii sociale sau practicieni să integreze în activitatea lor rezultatele cercetării academice pe tema inovării sociale.

Vă mulțumim pentru timpul acordat! 

Mai multe detalii despre carte sunt disponibile la adresa https://www.prouniversitaria.ro







Facebook

Interviu cu Nicoleta Mereș-Cojocaru, câștigătoarea premiului internațional Hans-Uwe Otto

În cadrul evenimentului științific The International Social Work & Society Academy (TISSA), Varșovia în perioada 28 august-2 septembrie, 2026, doamna Nicoleta Mereș - Cojocaru a primit Premiul „Hans-Uwe Otto” pentru lucrarea „Structural Neglect in Elderly Care: A Comparative Analysis of Public and Private Home Care Social Services in Romania”. Cu o ...

Un posibil răspuns la întrebarea „cum  poate fi onorată deschiderea anului universitar”?

Expoziția de sociologie vizuală, a noua în istoricul ei, realizată de studenții anului I ai Facultății de Sociologie și  Comunicare din cadrul Universității „Transilvania” din Brașov cuprinde texte și fotografii cu cei care au răspuns în interviurile solicitate, în cadrul unei activități de seminar înfăptuite în anul I, semestru I, ...

Recenzie: Dumitru Otovescu și Cristina Otovescu (coord.), Sociologia contemporană. Domenii de studiu și concepte reprezentative, vol. I–II, Craiova, Editura Beladi, 2025, p. 1152

Sergiu-Lucian Raiu Lector univ. dr. Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava Facultatea de Istorie, Geografie și Științe Sociale Universitarul Dumitru Otovescu, după cum ne-a obișnuit, printr-un demers de anvergură, de această dată împreună cu fiica domniei sale, Cristina Otovescu oferă sociologiei românești din nou o amplă lucrare de sinteză: Sociologia contemporană. Domenii de studiu ...

Ziua Vârstnicului la Institutul de Cercetare a Calității Vieții

Pe data de 1 octombrie 2026, Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) al Academiei Române a organizat evenimentul „Ziua Vârstnicului. Împreună pentru o îmbătrânire activă și demnă”, cu prilejul Zilei Internaționale a Persoanelor Vârstnice. Desfășurată la Casa Academiei din București, în format hibrid, manifestarea a reunit cercetători, reprezentanți ai ...

Conferința științifică „Decretul nr. 770/1966 și politicile demografice în Româniacomunistă. Perspective asupra controlului social și biopolitic”

Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului (INST), în parteneriat cu Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV), organizează, miercuri, 14 octombrie 2026, conferința științifică internațională „Decretul nr. 770/1966 și politicile demografice în România comunistă. Perspective asupra controlului social și biopolitic” (Decree No. 770/1966 and Demographic Policies in Communist Romania. Perspectives on ...

O decizie care deschide o nouă istorie în cercetarea științifică în România

Adunarea Generală a Academiei Române a discutat, în sesiunea din 17 septembrie 2026, principiile care trebuie să stea la baza evaluării cercetătorilor, a institutelor și a proiectelor de cercetare. Biroul Prezidiului al Academiei Române, pe această bază, a formulat un document care conține o concepție care trebuie să orienteze activitatea institutelor ...

Ce trebuie să facem pentru a ajunge în RAI ?

Deschid cu mare interes laptopul. S-a anunțat viitorul posibil Prim Ministru al țării. Cred că va vorbi o jumătate de oră. Ce va face pentru următorii 2 ani. O figură bună. Vorbește bine. Să vedem ce zice. Ne-a spus că a petrecut ultimii 4-5 ani pentru intrarea României în OECD (an international ...

Nivelul de trai al persoanelor vârstnice din România

Introducere Marcată anual la 1 octombrie, Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice a fost instituită de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite în 1990. Este un prilej de a vorbi despre drepturile și nevoile persoanelor vârstnice, despre contribuția lor la viața comunității și despre condițiile în care îmbătrânim. În România, datele Institutului ...