Romania Sociala logo
Menu

Cultură şi calitatea vieţii 1918-2018. Câteva reflecţii

autor:   15 February 2019  

Avatar

Cultura, alături de economie şi politică, este parte a condiţiilor de viaţă din societate. Valorile modelează aspiraţiile oamenilor pentru o viaţă (mai) bună, ceea ce este o sursă a variaţiei calităţii vieţii în spaţiu şi timp. Cultura creează nevoi pe care comunitatea le consideră esenţiale pentru bunăstarea ei. Lectura, vizionarea spectacolelor de teatru sau film, ascultarea concertelor şi alte forme de participare culturală modelează felul de a gândi, simţi şi acţiona al oamenilor.

Nu există înregistrări statistice longitudinale pentru veacul care a trecut în multe domenii ale culturii. „Consumurile” culturale descrise de INS arată o creştere a acestora până în anii ’60 când au un punct maxim. Urmează o jumătate de veac când participarea la cultură are variaţii şi o tendinţă generală de scădere, punctul minim fiind atins în anii 2000.

Lectura

Producţia de carte are un vârf în 1967, când s-au tipărit mai mult de cinci cărţi pentru fiecare locuitor al României. Minimul producţiei editoriale a fost atins în 2015 când s-a tipărit o carte pentru doi locuitori. Unei variaţii anuale a numărului de tipărituri în perioada 1965-1978, îi urmează o scădere dramatică în oferta de carte din anii ’80. Evident, cauza fluctuaţiilor în activitatea editurilor din acei ani o constituie deciziile politice. După decembrie 1989, oamenii caută cartea şi producţia editorială creşte în anii 1990-1993; în acest ultim an sunt tipărite trei cărţi pentru un locuitor al României. Urmează un sfert de secol de declin al interesului editurilor pentru cartea tipărită, (cu excepţia anilor 2004-2009 când se observă o creştere moderată).

Figura 1 Cărţi şi broşuri tipărite, intrate în depozitul legal 1965-2016

Sursa: Iulian Stănescu, Calitatea vieţii în România. Working paper, p. 37, disponibil pe Biblioteca Virtuala de Sociologie, cf.Anuarul Statistic al României 1966-2017

Vizionarea filmelor în cinematograf

Secolul al XX-lea a adus în viaţa oamenilor cinematograful. Dacă în anii ’30, un român vedea în medie două filme pe an, în 1965 ajunsese la unsprezece filme pe an. Regresului în producţia de filme din perioada 1966-1974, îi urmeayză mai întâi, o perioadă de creştere în anii 1975-1983 şi apoi o etapă de fluctuaţii anuale în perioada 1983-1989. România avea cinci case de producţie cinematografică care produceau anual circa douăzecişicinci de filme. Până în 1989, filmul a fost considerat un instrument puternic de promovare a realismului socialist şi, ca urmare, a avut susţinere fianaciară din partea statului.

După 1990, spectatorii părăsesc sălile de cinema; se înregistrează o uşoară revenire după 2010. Finanţarea statului a scăzut dramatic; puţini antreprenori au arătat interes pentru investiţii în acest domeniu. Deşi a obţinut numeroase premii internaţionale, filmul românesc nu a putut readuce publicul în sălile de cinema.

Figura 2 Spectatori la cinematografe

Sursa: Iulian Stănescu, Calitatea vieţii în România. Working paper, p. 60, disponibil pe Biblioteca Virtuala de Sociologie, cf.Anuarul Statistic al României 1957-2017

Concertele şi spectacolele de teatru

Concertele şi spectacolele au atras un număr în creştere de spectatori între anii 1930-1960. În anul 1962, în medie, mai mult de şapte din zece locuitori ai României participau la spectacole şi concerte. După o perioadă de stabilizare (1971-1978), în anii 1980 publicul acestor manifestări culturale creşte (mai mult de 8 din 10 români frecventează spectacolele şi concertele). După 1990, numărul spectatorilor scade continuu timp de 15 ani. După o scurtă perioadă de creştere (2006-2013), declinul publicului acestor manifestări culturale se reinstalează: doar 27-30% dintre români merg într-un an în sălile de spectacole şi concerte.

Figura 3 Spectatori sau auditori la spectacole sau concerte

Sursa: Iulian Stănescu, Calitatea vieţii în România. Working paper, p. 61, disponibil pe Biblioteca Virtuala de Sociologie, cf.Anuarul Statistic al României 1957-2017

Participarea la cultură

Modelele (pattern-urile) evoluţiei participării sociale la cultură atrag atenţia asupra unor cauze structurale, cu acţiune de lungă durată: evoluţia economiei şi a veniturilor papulaţiei, schimbările din învăţământ şi educaţie, expansiunea televiziunii comerciale şi a Internetului. În cele din urmă, dinamica opiniei publice şi opţiunile individuale sunt alţi factori care pot explica evoluţia comportamentelor culturale ale românilor.



Facebook

Gusti: O persoană „înclinată spre compromis pentru un profit meschin” și un „utopic naiv”? Sau o personalitate „reformatoare” de talie unică în istorie?

Pe 13 februarie se împlinesc 140 de ani de la nașterea profesorului Dimitrie Gusti. Am în față cartea lui Bogdan Bucur, Sociologia proastei guvernări în România interbelică. Enorm de multe informații, doar cum poate realiza un istoric serios. O carte foarte bună care trebuie să fie citită nu numai de istorici, ...

Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV): la 30 de ani. Un institut unic în lume?

Împlinirea unei vârste este un moment emoționant. Oamenii și instituțiile construite de ei sunt sisteme vii. Se marchează momentul „nașterii” și o trecere în revistă a ce au făcut în viața lor ființele vii. Nașterea lor este un moment important, dar doar ca o virtualitate. Viața cuiva este umplută cu ce a făcut, faptele ...

Pensiile speciale

În ultima perioadă pensiile speciale au devenit obiect de preocupare în societate. Principala problemă este modul de calcul şi de aici niveluri exagerat de mari are prestaţiilor, depăşindu-se în unele cazuri chiar nivelul salariului.  Fără a intra în detalii privind categoriile de beneficiari şi calculul actual al pensiilor speciale (aceste informaţii ...

Eminescu, oglinda unei stagnări sociale istorice?

Miercuri 15 ianuarie 2020 se  împlinesc 170 de ani de la nașterea poetului național, Mihai Eminescu. O curgere temporală semnificativă, în a cărei vâltoare genialitatea eminesciană nu și-a erodat influența, ba dimpotrivă și-a amplificat profunzimea, și-a redesenat corespondența în viitorul atâtor generații, devenind șocant de actuală astăzi, mai ales în exprimarea sa ideologică, pornind de la ...

ICCV aniversează 30 de ani de la înfiinţare

Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV) al Academiei Române vă invită să participați miercuri, 29 ianuarie, orele 10.00, la evenimentul dedicat împlinirii a 30 de ani de la înfiinţarea instituției, în 2 ianuarie 1990.  La evenimentul aniversar ICCV-30 de ani, care se va desfășura în Aula Academiei Române (Calea Victoriei ...

De ce se spune despre canadieni că ar fi fericiți?

Întrebarea și tematica sunt legitime, în măsura în care Canada se plasează constant pe primele locuri din lume la indicele de fericire și la indicele de calitate a vieții. Cum trăiesc de aproape 40 de ani în Canada, mă întreb cum aș putea povesti „fericirea din Canada”? Desigur nu voi putea evita unghiul privilegiat ...

Imaginarul național Realism magic

La Montreal auzi încă povești despre celebra Nadia Comăneci. Cum Nadia a luat nota 10 la Olimpicile de la Montreal, în 1976. Cum Nadia și-a executat perfect programul, dovedindu-se o gimnastă perfectă. Cum la numai 14 ani, 1,50 metru înălțime și 39 de kg  Nadia a fost perfect stăpîna pe ea. Pînă și tabloul de ...

România deleuziană. Fragmentul XXXVI despre milă (II)

Motto „ Milă voiesc iar nu jertfă” ( Matei, 9/13) Mila față în față cu Legea: Să ne ducem la textul evanghelic pentru a înțelege problema în cauză. „Şi au adus la El fariseii şi cărturarii pe o femeie, prinsă în adulter şi, aşezând-o în mijloc, Au zis Lui: Învăţătorule, ...