Romania Sociala logo
Menu

Cultură şi calitatea vieţii 1918-2018. Câteva reflecţii

autor:   15 February 2019  

Cultura, alături de economie şi politică, este parte a condiţiilor de viaţă din societate. Valorile modelează aspiraţiile oamenilor pentru o viaţă (mai) bună, ceea ce este o sursă a variaţiei calităţii vieţii în spaţiu şi timp. Cultura creează nevoi pe care comunitatea le consideră esenţiale pentru bunăstarea ei. Lectura, vizionarea spectacolelor de teatru sau film, ascultarea concertelor şi alte forme de participare culturală modelează felul de a gândi, simţi şi acţiona al oamenilor.

Nu există înregistrări statistice longitudinale pentru veacul care a trecut în multe domenii ale culturii. „Consumurile” culturale descrise de INS arată o creştere a acestora până în anii ’60 când au un punct maxim. Urmează o jumătate de veac când participarea la cultură are variaţii şi o tendinţă generală de scădere, punctul minim fiind atins în anii 2000.

Lectura

Producţia de carte are un vârf în 1967, când s-au tipărit mai mult de cinci cărţi pentru fiecare locuitor al României. Minimul producţiei editoriale a fost atins în 2015 când s-a tipărit o carte pentru doi locuitori. Unei variaţii anuale a numărului de tipărituri în perioada 1965-1978, îi urmează o scădere dramatică în oferta de carte din anii ’80. Evident, cauza fluctuaţiilor în activitatea editurilor din acei ani o constituie deciziile politice. După decembrie 1989, oamenii caută cartea şi producţia editorială creşte în anii 1990-1993; în acest ultim an sunt tipărite trei cărţi pentru un locuitor al României. Urmează un sfert de secol de declin al interesului editurilor pentru cartea tipărită, (cu excepţia anilor 2004-2009 când se observă o creştere moderată).

Figura 1 Cărţi şi broşuri tipărite, intrate în depozitul legal 1965-2016

Sursa: Iulian Stănescu, Calitatea vieţii în România. Working paper, p. 37, disponibil pe Biblioteca Virtuala de Sociologie, cf.Anuarul Statistic al României 1966-2017

Vizionarea filmelor în cinematograf

Secolul al XX-lea a adus în viaţa oamenilor cinematograful. Dacă în anii ’30, un român vedea în medie două filme pe an, în 1965 ajunsese la unsprezece filme pe an. Regresului în producţia de filme din perioada 1966-1974, îi urmeayză mai întâi, o perioadă de creştere în anii 1975-1983 şi apoi o etapă de fluctuaţii anuale în perioada 1983-1989. România avea cinci case de producţie cinematografică care produceau anual circa douăzecişicinci de filme. Până în 1989, filmul a fost considerat un instrument puternic de promovare a realismului socialist şi, ca urmare, a avut susţinere fianaciară din partea statului.

După 1990, spectatorii părăsesc sălile de cinema; se înregistrează o uşoară revenire după 2010. Finanţarea statului a scăzut dramatic; puţini antreprenori au arătat interes pentru investiţii în acest domeniu. Deşi a obţinut numeroase premii internaţionale, filmul românesc nu a putut readuce publicul în sălile de cinema.

Figura 2 Spectatori la cinematografe

Sursa: Iulian Stănescu, Calitatea vieţii în România. Working paper, p. 60, disponibil pe Biblioteca Virtuala de Sociologie, cf.Anuarul Statistic al României 1957-2017

Concertele şi spectacolele de teatru

Concertele şi spectacolele au atras un număr în creştere de spectatori între anii 1930-1960. În anul 1962, în medie, mai mult de şapte din zece locuitori ai României participau la spectacole şi concerte. După o perioadă de stabilizare (1971-1978), în anii 1980 publicul acestor manifestări culturale creşte (mai mult de 8 din 10 români frecventează spectacolele şi concertele). După 1990, numărul spectatorilor scade continuu timp de 15 ani. După o scurtă perioadă de creştere (2006-2013), declinul publicului acestor manifestări culturale se reinstalează: doar 27-30% dintre români merg într-un an în sălile de spectacole şi concerte.

Figura 3 Spectatori sau auditori la spectacole sau concerte

Sursa: Iulian Stănescu, Calitatea vieţii în România. Working paper, p. 61, disponibil pe Biblioteca Virtuala de Sociologie, cf.Anuarul Statistic al României 1957-2017

Participarea la cultură

Modelele (pattern-urile) evoluţiei participării sociale la cultură atrag atenţia asupra unor cauze structurale, cu acţiune de lungă durată: evoluţia economiei şi a veniturilor papulaţiei, schimbările din învăţământ şi educaţie, expansiunea televiziunii comerciale şi a Internetului. În cele din urmă, dinamica opiniei publice şi opţiunile individuale sunt alţi factori care pot explica evoluţia comportamentelor culturale ale românilor.



Facebook

Semestrul European: analiza raportului de tara pentru România – 1

Document de lucru sau document oficial al Comisiei? În mod surprinzător, cel mai recent Raport privind prevenirea şi corectarea dezechilibrelor economice (PCDE) al Comisiei Europene referitor la România nu este un document asumat de executivul de la Bruxelles, ci un „document de lucru al serviciilor Comisiei Europene”. Într-adevăr, cei care vor ...

România deleuziană. Fragmentul XXIX despre copilărie. Amintiri din secolul XX (II)

Proiectele de sociologie vizuală ale studenților Facultății de Sociologie și Comunicare, Universitatea „Transilvania” din Brașov” au demarat în 2006. Din 2008, ele s-au focalizat pe vârstnicii din lumea satului, pe considerentul că există  șanse mai mari ca adevărul să precumpănească în raport cu imaginea de sine. Lucrurile chiar așa stau și ele confirmă  indirect,  o ...

Academia Română – Câteva precizări privind Conținutul Rezoluției de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia și chestiunea autonomiei

Academia Română face aceste precizări ca urmare a apariției în presă a unor declarații aparținând domnului Kelemen Hunor, președintele UDMR. Termenul de autonomie, în înțelesul invocat de unii lideri politici actuali, nu este folosit decât o singură dată în textul Rezoluției de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia, anume la articolul ...

Prioritate absolută în sociologia românească

În sincronie cu toate instituțiile purtătoare de ethos românesc, ICCV a luat inițiativa de a redacta istoria socială a dinamicii spațiului social românesc în secolul care a marcat Marea Unire a tuturor românilor, opus finalizat recent și lansat în circuitul științific de profil. Cu un nivel de expertiză de tip academic, textul prezintă efortul de ...

Centenar Tiberiu Bogdan

La 21 martie se împlinesc 100 de ani de la nașterea celui care a fost Profesorul Tiberiu Bogdan (m. 1995). A fost nu numai un excelent profesor pentru studenți, ci și un model de profesor pentru profesori. Om de o amplă cultură și de desăvârșită probitate științifică, Tiberiu Bogdan a ținut primele cursuri de ...

Fake news-urile: cocktailuri cu minciuni

După evenimentele din Decembrie ’89, limba română s-a îmbogățit cu multe neologisme. Între acestea, expresia „fake news” a prins teren nu numai în limbajul specialiștilor în comunicare, ci și în vorbirea de zi cu zi. În limba engleză, sintagma „fake news” a apărut în urmă cu 130 de ani, în ...

Economia României după Marea Unire, volumul II

În luna decembrie 2018 a apărut lucrarea Economia României după Marea Unire, vol. II Economia sectorială, coordonator principal academician Aurel Iancu. Apărut în condiţii grafice deosebite la prestigioasa Editură a Academiei Române, Volumul continuă seria Civilizaţia românească, coordonator Victor Spinei, din care fac parte, între altele, Istoria socială a României, autor Cătălin Zamfir şi Demografia ...

Am văzut și eu în-juriștii la… grevă!

Curiozitatea, această singură boală feminină de care suferă toți bărbații, mi-a pricinuit recent un îngrijorător simptom de cronicizare... Ca simplu cetățean cu varii probleme prin capitală n-am putut părăsi urb-ea, etalon al țării fără a trece și prin fața unei clădiri (pe treptele căreia își făcea o poznă de grup justiția  ...