Romania Sociala logo
Menu

Cultură şi calitatea vieţii 1918-2018. Câteva reflecţii

autor:   15 February 2019  

Avatar

Cultura, alături de economie şi politică, este parte a condiţiilor de viaţă din societate. Valorile modelează aspiraţiile oamenilor pentru o viaţă (mai) bună, ceea ce este o sursă a variaţiei calităţii vieţii în spaţiu şi timp. Cultura creează nevoi pe care comunitatea le consideră esenţiale pentru bunăstarea ei. Lectura, vizionarea spectacolelor de teatru sau film, ascultarea concertelor şi alte forme de participare culturală modelează felul de a gândi, simţi şi acţiona al oamenilor.

Nu există înregistrări statistice longitudinale pentru veacul care a trecut în multe domenii ale culturii. „Consumurile” culturale descrise de INS arată o creştere a acestora până în anii ’60 când au un punct maxim. Urmează o jumătate de veac când participarea la cultură are variaţii şi o tendinţă generală de scădere, punctul minim fiind atins în anii 2000.

Lectura

Producţia de carte are un vârf în 1967, când s-au tipărit mai mult de cinci cărţi pentru fiecare locuitor al României. Minimul producţiei editoriale a fost atins în 2015 când s-a tipărit o carte pentru doi locuitori. Unei variaţii anuale a numărului de tipărituri în perioada 1965-1978, îi urmează o scădere dramatică în oferta de carte din anii ’80. Evident, cauza fluctuaţiilor în activitatea editurilor din acei ani o constituie deciziile politice. După decembrie 1989, oamenii caută cartea şi producţia editorială creşte în anii 1990-1993; în acest ultim an sunt tipărite trei cărţi pentru un locuitor al României. Urmează un sfert de secol de declin al interesului editurilor pentru cartea tipărită, (cu excepţia anilor 2004-2009 când se observă o creştere moderată).

Figura 1 Cărţi şi broşuri tipărite, intrate în depozitul legal 1965-2016

Sursa: Iulian Stănescu, Calitatea vieţii în România. Working paper, p. 37, disponibil pe Biblioteca Virtuala de Sociologie, cf.Anuarul Statistic al României 1966-2017

Vizionarea filmelor în cinematograf

Secolul al XX-lea a adus în viaţa oamenilor cinematograful. Dacă în anii ’30, un român vedea în medie două filme pe an, în 1965 ajunsese la unsprezece filme pe an. Regresului în producţia de filme din perioada 1966-1974, îi urmeayză mai întâi, o perioadă de creştere în anii 1975-1983 şi apoi o etapă de fluctuaţii anuale în perioada 1983-1989. România avea cinci case de producţie cinematografică care produceau anual circa douăzecişicinci de filme. Până în 1989, filmul a fost considerat un instrument puternic de promovare a realismului socialist şi, ca urmare, a avut susţinere fianaciară din partea statului.

După 1990, spectatorii părăsesc sălile de cinema; se înregistrează o uşoară revenire după 2010. Finanţarea statului a scăzut dramatic; puţini antreprenori au arătat interes pentru investiţii în acest domeniu. Deşi a obţinut numeroase premii internaţionale, filmul românesc nu a putut readuce publicul în sălile de cinema.

Figura 2 Spectatori la cinematografe

Sursa: Iulian Stănescu, Calitatea vieţii în România. Working paper, p. 60, disponibil pe Biblioteca Virtuala de Sociologie, cf.Anuarul Statistic al României 1957-2017

Concertele şi spectacolele de teatru

Concertele şi spectacolele au atras un număr în creştere de spectatori între anii 1930-1960. În anul 1962, în medie, mai mult de şapte din zece locuitori ai României participau la spectacole şi concerte. După o perioadă de stabilizare (1971-1978), în anii 1980 publicul acestor manifestări culturale creşte (mai mult de 8 din 10 români frecventează spectacolele şi concertele). După 1990, numărul spectatorilor scade continuu timp de 15 ani. După o scurtă perioadă de creştere (2006-2013), declinul publicului acestor manifestări culturale se reinstalează: doar 27-30% dintre români merg într-un an în sălile de spectacole şi concerte.

Figura 3 Spectatori sau auditori la spectacole sau concerte

Sursa: Iulian Stănescu, Calitatea vieţii în România. Working paper, p. 61, disponibil pe Biblioteca Virtuala de Sociologie, cf.Anuarul Statistic al României 1957-2017

Participarea la cultură

Modelele (pattern-urile) evoluţiei participării sociale la cultură atrag atenţia asupra unor cauze structurale, cu acţiune de lungă durată: evoluţia economiei şi a veniturilor papulaţiei, schimbările din învăţământ şi educaţie, expansiunea televiziunii comerciale şi a Internetului. În cele din urmă, dinamica opiniei publice şi opţiunile individuale sunt alţi factori care pot explica evoluţia comportamentelor culturale ale românilor.



Facebook

Familia în destinul european. Un proiect creştin de redefinire a relaţiilor dintre familie şi stat

Papa Francisc a subliniat în enciclica sa „Laudato Si” că societatea actuală are o urgentă nevoie de „un umanism capabil să aducă împreună diferitele căi ale cunoaşterii, incluzând economia, în serviciul unei viziuni integrale” (LS 141). Altfel spus, acţiunea de a săvârşi binele presupune un efort comun şi nu dispersat, pentru că Domnul acţionează ...

Ce fel de democrație promovează Parlamentul european?

Am intrat în Uniunea Europeană. E cazul să ne asumăm responsabilitatea: ea va fi așa cum o vom construi noi cu toții Integrarea României în UE intră într-o nouă fază. Am fot cu toții entuziaști. Din întreaga Europă românii aveau cea mai ridicată încredere în noua alianță. Acum începem să vedem și problemele și ...

Indiferent ce se va întâmpla, să nu uităm că suntem profund datori Sorinei

În 24 iunie, în România socială, concludeam la o scurtă reflecţie asupra scandalului SORINA: ”Poate, în final, Sorina va fi ”luată”. Dar atunci noi românii ne-am simţi înfrânţi de o justiţie care nu mai este a noastră, ci capabilă de orice nedreptăţi în numele independenţei ei. Impactul moral va fi dezastros. Singura speranţă: nu ...

26 IUNIE- ZIUA DRAPELULUI NAȚIONAL.

26 IUNIE- ZIUA DRAPELULUI NAȚIONAL.La mulți ani ROMÂNIA! La mulți ani cetățeni ai României care respectați acest simbol sfânt, oriunde v-ați afla!

Mass-media şi construirea opiniei publice

În prezent, sunt revizuite nu numai teoriile clasice ale comunicării (spirala tăcerii, stabilirea ordinii de zi, paza la intrare, fluxul comunicării în două trepte ş.a) în acord cu tehnologia digitală, ci şi ipotezele despre relaţia dintre mass-media şi opinia publică. Este repusă în discuţie chiar problema de fond: influenţează mass-media construirea opiniei publice? Marco Dohle ...

O justiţie absolut incorectă dar definitivă este mai importantă decât soarta unui copil?

Sorina, o fetiță de 8 ani, este târâtă cu brutalitate în văzul multor martori, de o doamnă procuror și băgată cu forța într-o mașină neagră. Sorina țipă disperată: Mami, nu mă lăsa. Evenimentul este filmat și, la televizor, milioane de români sunt șocați și indignați. Asistăm la un eveniment care probabil ...

Gatekeeping: controlul informaţiilor mass-media

Teoria numită metaforic „Paza la intrare” (Gatekeeping) a fost prefigurată încă din primele decenii ale secolului trecut, a fost extinsă considerabil în numeroase cercetări de teren în a doua jumătate a secolului al XX-lea şi a fost revizuită recent, în acord cu noilemedia. Repere Pentru prima dată, termenul de „gate keeper” a fost folosit ...

De ce România nu are un Proiect de Ţară?

Am citi cu mult interes studiile lui Vladimir Pasti şi Iulian Stănescu[1]. Ei constată că, după întreaga perioadă postcomunistă, nu avem o Agendă socială de dezvoltare. Eu aş spune mai apăsat: România nu are un PROIECT DE ȚARĂ. Sunt şi eu nemulţumit că partidele politice în disputele electorale nu luptă cu programe de dezvoltare social-economică ...