Romania Sociala logo
Menu
Autor
Emanuel Copilas

Romania Sociala a aparut ca o revista on line, cuprinzand studii standard, dar si comentarii, dezbateri, opinii. Din 2016 ea a devenit o platforma de discutii, dezbateri, opinii, informatii relevante despre evenimente si rezultate sintetice ale proiectelor de cercetare.

Istoria socială a României. Continuitate și schimbare

  27 February, 2019

Cătălin Zamfir, (coord.), Istoria socială a României, Editura Academiei Române, București, 2018 Sociolog a cărui operă se întinde pe mai multe decenii, și care a inițiat de asemenea incursiuni în filosofia istoriei și nu numai, Cătălin Zamfir propune, cu ocazia centenarului, o lucrare minuțioasă și complexă despre istoria socială a României moderne. Volumul reprezintă un efort colectiv și a fost elaborat într-un timp record, ni se spune în prefața lucrării: aproximativ un an. Asta explică, probabil, anumite scăpări gramaticale, sintactice și bibliografice. Este de dorit ca următoarele ediții ale lucrării să țină cont de aceste aspecte. În rest, stilul lapidar și percutant al lucrării o face nu numai accesibilă, obiectiv destul ...

Strania istoriografie a comunismului românesc? [1]

  30 June, 2017

Lucian Boia, Strania istorie a comunismului românesc (și nefericitele ei consecințe), Editura Humanitas, București, 2016 Prodigioasa activitate științifică a profesorului Lucian Boia s-a îmbogățit recent cu un volum despre istoria comunismului românesc. Un volum interesant, care demontează tardiv unele „mituri” ale perioadei, așa cum le numește domnia sa, dar care ajunge în schimb să recicleze alte mituri, alte inconsistențe istoriografice și ideologice și chiar să producă unele noi, cum ar fi, de exemplu, mitul excepționalismului comunismului românesc sau, mai pe larg, mitul excepționalismului românesc în sine. Domnul Boia discută deseori despre o Românie „altfel”, „neserioasă” sau „blestemată” de istorie (De ce ...

Pe cine (mai) credem că prostim? Un răspuns domnului Andrei Pleșu -[1]

  14 May, 2017

Stilul, umorul și șarmul lui Andrei Pleșu sunt arhicunoscute. Domnia sa și-a creat o amprentă personală unică din combinația acestor trei factori, la care se adaugă, indubitabil, inteligența, curiozitatea și pragmatismul. Cărțile pe care le-a scris se citesc ușor și au un farmec aparte, lăsându-ți impresia că ai avut acces, într-un limbaj accesibil și poetic, la niște adevăruri profunde. La fel, conferințele domniei sale, un desăvârșit orator, oferă aproape ca o ofrandă proximitatea prestanței sale intelectuale și retorice, mai ales când acesta începe, cu modestie, prin a își mărturisi ingnoranța în ceea ce privește subiectul supus dezbaterii și prin a ...