Ochi pentru ochi, da,
dar nu ambii ochi pentru un ochi.
Karsten J. Struhl
Incidentul din 12 iunie 2024 de la Universitatea ”Ovidius” din Constanța a șocat orice om de bun simț: pentru că l-a picat de două ori la același examen, un student de la Facultatea de Informatică s-a răzbunat pe profesor, stropindu-l cu spirt și dându-i foc (din fericire, profesorul, în vârstă de 70 de ani, spitalizat, a scăpat cu viață). Studentul restanțier parcă a vrut să întărească zicala din bătrâni „Răzbunarea este arma prostului”. Cazurile de răzbunare cu consecințe grave sau mai puțin grave nu sunt deloc rare în România, ...
Evaluare institutelor de cercetare științifică este o problemă constantă. Complexitatea problemei a făcut însă ca tentativele să fie dificile.
Problema a fost reluată acum și s-a finalizat într-o formă pe care eu o consider jenantă.
Iată de ce.
Faza 1. Elaborarea metodologiei. Evaluatorii (fără ”față”) au elaborat un proiect complex de criterii și, așa cum e normal, l-au difuzat pentru discuții.
În institutul nostru (Institutul de Cercetare a Calității Vieții) au fost multe discuții și am formulat un text cu punctul nostru de vedere și propuneri. Prima problemă: cui să-l trimitem ? L-am trimis la mai multe instituții care credeam că se ocupă de ...
Semnalăm publicarea volumului colectiv Policrizele societății româneşti: studii şi eseuri - Este România pregătită? coordonatori Simona Maria Stănescu, Cătălin Zamfir, Simona Mihaiu, Editura Pro Universitaria, București.
Cartea este dedicată crizelor multiple (socială, economică, politică, sanitară, demografică şi situaţia militară din Ucraina) manifestate în perioada recentă şi modului în care acestea influenţează calitatea vieţii în România. Volumul oglindeşte rezultatele de cercetare din perioada 2022-2024 obţinute de colectivul de autori, în principal din cadrul Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii, Academia Română.
Secţiunile volumului propun cititorilor interesaţi 25 de studii şi eseuri privind impactul crizelor asupra societăţii româneşti în general dar şi paliere specifice ...
În ce te privea, te bazai și pe o experiență de cercetare de teren în privința integrării tinerilor în munca industrială ? Ce observaseși acolo ?
Volumul în care a fost publicat articolul a fost publicat în 1986, ceea ce înseamnă că articolul a fost scris începând cel mai târziu cu toamna-iarna anului 1985, anul în care mi-am început activitatea la CCPT și în care am primit de făcut o cercetare pe tema „Tineretul și sportul de masă”. Deci, nici vorbă ca articolul la care te-ai referit să fi fost făcut pe baza experienței mele și a studiilor făcute ca cercettător ...
Încălzirea globală este o realitate. Tot mai mulți oameni din întreaga lume conștientizează acest lucru. Există, firește, o mulțime de factori de natură psiho-individuală și socio-culturală care îi diferențiază pe cei care consideră că încălzirea globală este o problemă majoră de cei care sunt sceptici în legătură cu riscurile schimbărilor climatice.
Se disting două modele culturale privind opiniile despre schimbarea climei (Fiske, 2016, p. 143):
1. Schimbarea climei ca schimbare naturală. Conform acestui model, încălzirea globală reprezintă un fenomen natural, fără legătură cu acțiunile umane. Orice ar face oamenii pentru evitarea fenomenului, el se va produce.
2. Schimbarea climei ca schimbare a mediului ...
Stimate domnule DALBAN Marian, mă numesc Sergiu-Lucian Raiu și în calitate de consilier sociolog la Centrul de Orientare, Asociere și Consiliere în Cariera de Cercetător (COACH-USV) a Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, care își propune printre altele să promoveze rezultatele cercetărilor în rândul publicului larg și al comunităților locale, vă propun un interviu despre volumul publicat recent de Dvs.: „Cum ajungi om politic? Studiu sociologic privind formarea carierei politice în România” Pentru început, doresc să vă felicit pentru această apariție editorială și să vă rog să vă prezentați pe scurt, să-mi spuneți câteva cuvinte despre dumneavoastră.
„Mă numesc Marian Dalban, ...
Viața fiecăruia dintre noi este plină de neprevăzut. Ne naștem și nu ne cunoaștem părinții, nici cât vom trăi sau vor trăi. Nu avem vreo idee despre prietenii sau colegii din anii de studii sau de la locul de muncă. Nu putem să prevedem ce va fi în țară: bunăstare sau sărăcie lucie, pace sau război. Unii concetățeni se îngrijorează peste măsură în legătură cu viitorul, gânduri negre revin obsesiv, alții trăiesc înt-un dolce far niente, fiind convinși că se va întâmpla ceea ce trebuie să se întâmple. Cu un cuvânt, incertitudinea reprezintă o constantă a vieții sociale, intoleranța la ...
