Când se invocă drepturile fundamentale ale omului sunt emoționat. Desigur. Sunt drepturile mele. În ultimul timp însă încep să am unele reserve față de utilizarea excesivă a acestui principiu.
Asist la o discuție interminabilă: vaccinul poate fi obligatoriu ? Drepturile fundamentale ale omului. Libertatea umană. Da, desigur. Dar și am dreptul să-l infectez pe celălalt ? Parcă sunt înclinat… Dar ce mă deranjeză de fapt e că problema poate fi alta, discută mai puțin. Vine cineva care, fără a avea argumente solide, declară că e obligatoriu. E evident că vaccinul actual are problemele oricărei inovații la început. Este absurd că poliția ...
Un paradox frecvent întâlnit, mai ales la talibanii democrației de import, arătă că incertitudinile cresc în spațiul public, odată cu impunerea unui singur punct de vedere. Pe timp de noapte rațiunea este doar un sfetnic al Cugetului, nu și unica lumină. Faptele descrise în presă vin, însă, cu alte intenții, demonstrând că rațiunea omului civilizator se află într-o uriașă pană existențială. Relocând fenomenul ca atare la dimensiunile gigantice ale unei culturi civilizatoare, Oswald Spengler anunța „moartea Privighetorii”, încă din 1918 prin cartea sa „Der Untergang des Abendlandes” (Apusul Occidentului). După „Apus” a venit noaptea ochiului, bezna minții și somnul ...
La 12 martie 2020, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că omenirea se confruntă cu o pandemie, provocată de virusul SARS CoV-2. În prezent (15 august 2021), se apropie de România valul patru al pandemiei, care va fi – conform declarației de presă din 18.07. 2021 a ministrului sănătății, Ioana Mihăilă – „valul nevaccinaților”. De la începutul pandemiei, guvernele țărilor din întreaga lume au inițiat măsuri pentru reducerea răspândirii bolii. Între acestea, spălatul mâinilor frecvent, câte 20 de secunde, păstrarea distanței fizice de minim 1,5 m, purtarea măștii de protecție în spațiile închise și, în funcție de incidența îmbolnăvirilor, ...
Riscul este ca viitorul să năvălească peste noi și să ne găsească nepregătiți. Realizăm că avem o imagine naivă a viitorului și aceasta ne face să acționăm confuz.
Afganistanul s-a dovedit a fi un punct de cotitură al întregii lumi. Nu prin schimbările economice și politice produse. Ci, mai mult, prin impactul asupra modului în care lumea începe să se gândească pe ea însăși. Imaginea noastră a lumii s-a dovedit depășită. Occidentul se trezește că se află deja într-o altă lume decât el credea până acum.
Puțină istorie recentă. Secolul XX: trei lumi. Occidentul capitalist tot mai prosper și puternic, lumea socialistă ...
Se spune că iubirea este forța care apropie munții, că este veșnică. Hesiod (secolul al VII-lea î.H.) considera că „Iubirea este arhitectul universului”. Dar se mai spune și că iubirea este fragilă și efemeră. De mii de ani, poeții au cântat iubirea și filozofii au încercat să o conceptualizeze. Și totuși, iubirea a rămas până la urmă o întrebare: Ce este acest „fenomen misterios”?
Prima scriere despre iubire este veche de peste 4000 de ani. În săpăturile arheologice din orașul Nippur (în Irakul de azi), în 1880 a fost găsită o tăbliță de lut pe care este o poezie de dragoste ...
De ce Romania are nevoie de sociologie. Toate științele răspund la nevoile societății. Științele fizice și chimice au răspuns în ultimele secole la nevoile tehnice ale industriei, dar și la nevoia umană de cunoaștere. Sociologii răspund mai ales la nevoile societății în care ei trăiesc. În acest sens Gusti a formulat sintetic: sociolgia este știința ”națiunii”, în sensul precis de știință nu numai a societății în general, ci în mod special a unui context social.
În Occident, țări cu o organizare social-economică stabilă, cu o creștere care nu presupune schimbări structurale macro, tematica sociologiei este centrată predominant pe micro.
În România, o ...
L-am cunoscut pe profesorul Iancu Filipescu (18 aprilie 1948 - 1 august 2019) din vremea când era student la Secția de Sociologie din cadrul Facultății de Filozofie (Universitatea din București). Făcea parte din prima promoție de sociologi de după reinstituționalizarea învățământului sociologic în țara noastră (1970). A fost cercetător științific în la Laboratorul de Sociologie al Universității din București, cercetător științific la Centrul de Sociologie al Academiei RSR, conferențiar de sociologie industrială și comportament organizațional la Catedra de Științe Sociale de la Politehnica din București, cercetător la Institutul de Cercetare a Calității Vieții al Academiei Române.
Am fost, până în 1976, ...
