Ca profesor de carieră, adică în calitate de beneficiar al celui mai modest salariu pe economie (și înainte și după 1989) din România, am beneficiat de multe ”reforme”, unele mai ”structurale” decât altele, care s-au abătut peste spațiul social românesc cu diverse obiective :
În perioada guvernării comuniste, deși era considerată activitate ”neproductivă”, întreaga muncă a corpului profesoral era centrată pe formarea ”brațelor de muncă„ pentru uzinele, fabricile și șantierele patriei sub sigla ”secera și ciocanul” , tradusă pe înțelesul ”omului muncii” cu mobilizatorul îndemn: „cu sapa și cu lopata, vom da șantierul gata!”. În aria acestei devize, s-a reușit ...
La absolvire, câțiva dintre colegii mei din clasa a X-a A de la Liceul nr. 1 „Nicolae Bălcescu” din Capitală (astăzi Colegiul Național „Sfântul Sava”) – cei mai buni la învățătură – au semnat un text în Cartea de Onoare a acestei vechi și prestigioase instituții de învățământ. Colegiul „Sfântul Sava” a fost fondat în 1694 de către domnitorul Constantin Brâncoveanu. Aici au studiat o seamă de personalități care au marcat istoria României – între ei, Nicolae Bălcescu, Ion I. C. Brătianu, Take Ionescu ș.a. Lista profesorilor care au predat la Colegiul Național „Sfântul Sava” cuprinde nume de savanți și ...
Analiza situaţiei ţărănimii în societatea modernă evidenţiază subdezvoltarea generată de efectele modernizării asupra ţărănimii şi mediului rural.
Este deja bine stabilit că modernizarea şi modernitatea au acţionat ca dizolvant în spaţiul rural şi agrar. Modernitatea occidentală a avut, printre alte consecinţe, distrugerea clasei ţărăneşti, locul ei fiind luat de fermierii agricoli, grup social exponent al agriculturii capitaliste industrializate: ,,Schimbarea cea mai dramatică în a doua jumătate a acestui secol, şi cea care ne rupe pentru totdeauna de lumea trecutului, este moartea ţărănimii […] care a constituit cea mai mare parte a rasei umane de-a lungul istoriei înregistrateˮ.[1] Aşadar, ţăranii ar fi fost exponenţii trecutului, ...
« Previous Page
