Pentru a înțelege traiectoria României postcomuniste, este necesar să observăm contextul internațional, global, tendințele coordonate sau nu, tendințele şi jocurile scăpate de sub control.
În acest context, ONU este cea care are primul cuvânt. Cu toate acestea, se pare că această respectabilă organizație a intrat într-un con de umbră, cel puțin în relatările media. Dacă până acum câțiva ani mai auzeai de atentate ETA, IRA, etc. şi de trupe ONU, acum auzim de atentate teroriste ISIS şi de proiectul mileniului care, fără a contrazice scopurile trecute ale organizației, afirmă aceleaşi lucruri: eradicarea sărăciei extreme, creşterea nivelului de alfabetizare în rândul populațiilor ...
Orice explicație psihologică se bazează fie pe sociologie, fie pe biologie – spunea odinioară psihologul elvețian Jean Piaget (1896-1980), inițiatorul epistemologiei genetice. Se știe că psihologia clădită astăzi în templele noastre universitare are fundamentare cvasi-sociologică. Ce se întâmplă cu explicația care se bazează pe biologie, ignorată de multe ori de noi?
*
Încă din studenție m-am dedicat înțelegerii rădăcinilor animalice, biologice, fiziologice ... ale proceselor psihice, ale învățării, ale memoriei... Aflasem de contribuțiile profesorului nostru M. Beniuc, care a demonstrat experimental că niște pești de acvariu (Betta spendens) pot să învețe și prin această formă sclipitoare a intuiției bergsoniene. Ideea m-a cucerit, ...
În studiile despre europenizare se discută doar tangenţial despre interesele, motivaţiile şi aspiraţiile societăţii româneşti de a se europeniza, despre contextele economice, sociale şi istorice interne în care se produce şi se afirmă europenizarea în România. Prioritar, este abordată europenizarea politică, fără a se da atenţie altor tipuri de europenizare – socială, culturală, economică.
Europenizarea înseamnă o construcţie instituţională şi nu doar politică, având în vedere particularităţile sale de evoluţie istorică. Procesul de europenizare cuprinde un evantai foarte larg de acţiuni:urbanizare, instruire, industrializare, mijloace de comunicare, democraţie, stabilitate, diferenţiere structurală, modele de dezvoltare, integrare europeană, înlăturarea decalajelor interne şi a discrepanţelor ...
La împlinirea unei jumătăți de secol de la reluarea învățământului sociologic în România, din inițiativa primei promoții de sociologi s-a organizat joi, 30 iunie a.c., la Universitatea din București, o festivitate jubiliară, la care au participat foștii studenți și profesori din anii 1966-1970, precum și profesorii de azi de la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, ca și absolvenți din alți ani.
Au rostit scurte alocuțiuni prof. univ. dr. Mircea Dumitru, rectorul Universității din București, prof. univ. dr. Ioan Drăgan, șeful primei catedre de sociologie, prof. univ. dr. Marian Preda, președintele Senatului Universității din București, prof. univ. dr. Cătălin Zamfir, director ...
Mihai Dinu Gheorghiu
Editorial: Discriminare, inegalitate, excludere
Cu o notă privitoare la genocide studies
„Discriminare”, „inegalitate” şi „excludere” sunt de multă vreme cuvinte-cheie în ştiinţele
sociale, iar problemele sociale pe care le desemnează solicită în continuare atenţia cercetătorilor.
Cercetările empirice au adus numeroase date necesare unei cunoaşteri în profunzime a
proceselor, evoluţiilor şi transformărilor diverselor forme de discriminare. Discriminările
îndeplinesc adesea o funcţie de legitimare a inegalităţilor sociale, justificând poziţiile ocupate
de grupurile dominante. Unele cercetări au permis, de exemplu, înţelegerea legăturilor
dintre mecanismele de privare relativă şi de gratificare relativă în constituirea imaginii de
sine, în stigmatizare, în atitudinile şi relaţiile dintre grupuri, în formarea stereotipurilor şi
în construcţia ...
Acesta este sfatul psihosociologilor și al experților în educația copiilor: în vacanța școlară, planificarea de către părinți a tuturor activităților copiilor are consecințe nedorite, reduce potențialul lor creativ, le îngrădește inițiativa și posibilitatea de a se ocupa cu ce le place. Psihologul britanic Adam Philips, specializat în psihoterapia pentru copii și foarte cunoscut pentru contribuțiile sale în domeniul sănătății mintale a acestora, susține că plictiseala poate fi un factor de dezvoltare psihică a copiilor, o șansă pentru a contempla lumea, împiedicând trecerea în grabă prin ea (Philips, 1998, apud Holmquis, 2016). Dr. Teresa Belton, cercetătoare la School of Education and ...
Îmi amintesc și acum vorbele mamei: „Așază-ți hainele pe umeraș, nu le trânti pe scaun alandala!”, „Pune-ți în ordine caietele și cărțile în ghiozdan!”, „Fă ordine pe masa de lucru!”, „Așază sandalele la locul lor!”. În clasa școlară, pe vremea mea, în urmă cu șase decenii, cerința era ca totul să fie în ordine: băncile aliniate, buretele de șters tabla pe suportul lui, creta deasupra. Când am citit raportul de cercetare al profesorilor Kathleen D. Vohs, Joseph P. Redden, Ryan Rahinel (2013), de la Carlson School of Management, University of Minnesota, SUA, automat mi-am reamintit de toate acestea, ca și ...
« Previous Page
