Stoiciu Gina, profesoară titulară în Departamentul de comunicare al Universității din Quebec la Montreal, a trăit și lucrat în mediul academic în Canada, din anii 1980. Este pasionată de problematicile epocii contemporane : geopolitica imigrației, comunicare internațională, comunicare interculturală, identități.
În Romania a absolvit facultatea de filozofie și a susținut o teza de doctorat în filozofia culturii. A lucrat la Centrul de cercetarii sociologice al Academiei. Dintre cărțile de autor în limba româna : Orientări operaționale în cercetarea comunicării de masă (Editura științifica) . Exilul : Viața în fragmente (Editura Polirom) . Individul Contemporan (Editura Limes).
Dintre cărțile de autor în limba franceza : Exil et fiction. La différence: Comment l’écrire, comment la vivre? Mythes, mythologies politiques et reconstruction identitaire. Comment comprendre l’actualité. Communication et mise en scène.
A semnat capitole de carte în numeroase volume colective apărute la Montreal, Paris, Lisabona, și București. A publicat articole în reviste internaționale de prestigiu, precum International Journal of Communication, European Journal of Communication, Hermes. În registru jurnalistic, a publicat articole despre Europa de Est în jurnalul elitei din Quebec, Le devoir.
A publicat o serie de cronici despre Societate și cultură, în revista Cultura.ro
Figurează , ca titular de rubrică și colaborator, în Antologia revistei Cultura , Principalii actori 2005-2017, apărută la Muzeul Literaturii Române în 2018.
Între anii 1990 și 2000 a inițiat un jumelage între Universitatea București (universitatea ei de origine) și Universitatea din Quebec la Montreal (universitatea ei din Canada). Colaborarea a implicat axa de învățamînt, collocvii francophone anuale și publicații. Printre publicații, menționăm cartea La transition en Roumanie, communication et qualité de vie, Presses de l'Université du Québec, 1995. Cartea îi este dedicată de către co-semnatari, în acești termeni : À Gina Stoiciu, avec l’estime et l’affection de ses collègues, à Bucarest et à Montréal.
Site personal: www.ginastoiciu.club
Am citit
cronica lui Cătalin Zamfir la cartea lui Bogdan Bucur, Sociologia proastei guvernări în România interbelică, pe care o recomandă pe bună dreptate
istoricilor și sociologilor.
De ce am simțit nevoia să fac o intervenție?
Găsesc
salutară și constructivă intervenția luiCătalin
Zamfir legată de două acuzații (reperate de autorul cărții ) aduse lui Dimitrie
Gusti de Lucian Boia: una referitoare la
atitudinea lui Gusti față de putere, taxată de oportunism și mergând până la
lichelism; a doua, referitoare la utopismul lui Gusti.
Și mă
întreb :
1. Oare ce ar trebui să reținem în istoria sociologiei la capitolul Dimitrie Gusti : „oportunismul lui Dimitrie Gusti”, „oricând gata să se ...
La
Montreal auzi încă povești despre
celebra Nadia Comăneci. Cum Nadia a luat nota 10 la Olimpicile de la Montreal,
în 1976. Cum Nadia și-a executat perfect programul, dovedindu-se o gimnastă
perfectă. Cum la numai 14 ani, 1,50 metru înălțime și 39 de kg Nadia a fost perfect stăpîna pe ea. Pînă și
tabloul de afișaj al notelor a fost luat prin surpriză, nefind reglat să
afișeze o nota de 4 cifre, nota perfectă, 10.00. Cu triumful Nadiei s-a născut
legenda gimnastelor din România.
Cînd
români din Montreal vin la București, sunt întrebați dacă este adevărat că
iarna este atât de grea acolo, pe cîte se spune. De ce ...
Întrebarea și tematica sunt legitime, în măsura
în care Canada se plasează constant pe primele locuri din lume la indicele de
fericire și la indicele de calitate a vieții. Cum trăiesc de aproape 40 de ani
în Canada, mă întreb cum aș putea povesti „fericirea din Canada”? Desigur nu
voi putea evita unghiul privilegiat al perspectivei interculturale.
Și am să încep cu un mic exercițiu de
imaginație, pentru că fericirea nu prea este un concept. Sau dacă îl considerăm
concept, ar trebui să îl punem la treaba
(cum ne sfătuia Hegel, cel cu dialectica).
1. Să ne imaginăm...
Dacă Canada ar fi un animal, emblema psihismului
canadian ar fi ...
Dacă regii moșteneau tronul, în
democrație puterea se obține și se păstrează prin rivalitate, confruntare
politică și campanii electorale. Dincolo de aceste aspecte vizibile ale jocului
politic, există și aspecte opace, invizibile
în exersarea puterii; ne referim la dispozitivul politic, la construirea
secretului, la marketingul comunicării politice și de ce nu, la democrația
numerică.
1. Rivalitatea și confruntarea
politică
Rivalitatea între
diferitele personaje politice o vedem la televizor. Televiziunea rămâne canalul
principal de comunicare politică, pentru că dincolo de vorbe ea permite și
conexiunea vizuală și emoțională cu alegătorul. Această rivalitate presupune
confruntare prin oralitate și verb, dar și o impresie psihologică legată de imagine.
Imaginea și retorica sunt așadar două ingrediente ...
Exploatare
sexuală, trafic de ființe vii, rețele de prostituție,
iată o tematica socială care pune întrebări sociologilor, dar și clasei
politice, care trebuie să statueze asupra acestei practici sociale.
Sociologic vorbind, semnificativă ni se pare ideologia și mitologia, asociate acestei practici sociale. Ele sunt dealtfel legate. Două mituri alimentează polemica despre statutul prostituției: mitul prostituatei fericite, instrumentalizat de liberalizarea prostituției și mitul prostituatei exploatate, folosit de ideologia aboliționistă.
Să începem cu ideologia
Despre prostituție se spune că este un rău necesar. Gândire
paradoxală. Este un rău impus femeilor intrate în rețele de prostituție, dar și
o necesitate socială pentru acele femei care își fac o ...
Începând
cu anii 2017 am asistat cu toții pe rețelele sociale la un val de denunțuri de
agresiune sexuală. Evenimentul care a declanșat interesul pentru această temă
socială a fost contextul scandalului Weinstein, marele producător de la
Hollywood, acuzat de abuz de putere, agresiune și hărțuire sexuală, de mai mult
de 100 de femei. Wienstein face obiectul unei anchete judiciare. Imperiul său
pare ca se clatină. Oare? Statele Unite este paradisul avocaților.
Afacerea
Wienstein a marcat o cotitura în mișcările feministe. Ea a declanșat o revolta
colectivă, care s-a extins în întreaga
lume. Metoo, a devenit simbolul
acestei revolte a femeilor. Se pare ca fiecare femeie poate găsi în amintire ...
« Previous Page
