În sincronie cu toate
instituțiile purtătoare de ethos românesc, ICCV a luat inițiativa de a redacta
istoria socială a dinamicii spațiului social românesc în secolul care a marcat
Marea Unire a tuturor românilor, opus finalizat recent și lansat în circuitul
științific de profil.
Cu un nivel de expertiză de tip academic, textul prezintă efortul de construcție instituțională a României atât în amonte, cât și în aval de anul Marii Uniri, aceasta fiind diferența majoră dintre istoria socială (perspectiva sociologică) și perspectiva (strict evenimențial-cronologică) a multiplelor istorii ale celorlalte componente ale spațiului social al țării noastre în secolul românesc de unitate națională.
Structurată pe patru niveluri de
istoricitate ...
Curiozitatea, această singură boală feminină de care suferă toți bărbații, mi-a pricinuit recent un îngrijorător simptom de cronicizare...
Ca simplu cetățean cu varii probleme prin capitală n-am putut părăsi urb-ea, etalon al țării fără a trece și prin fața unei clădiri (pe treptele căreia își făcea o poznă de grup justiția postdecembristă) pentru a vedea, ce se mai aude din gesticulația „apolitică”a curtezanilor Legii... Deci, ca ins fără ambiții de putere partinică sau parlamentabilă, vă propun spre lectură câteva impresii; prin urmare câteva segmente inevitabil colorate subiectiv cu limitele celui care nu a „stat drept ca să judece strâmb”, cum am ...
Sfârșitul anului centenar a adus o nouă apariție editorială în colecția
„Civilizația Românească”, publicată sub egida Academiei Române: Demografia României, coordonată de
profesorul Vasile Ghețău. Lucrarea este un volum colectiv la care contribuie specialiști
în demografie și statistică. Pe lângă coordonatorul cărții, semnează studii prof.
Traian Rotariu, prof. Dumitru Sandu și prof. Tudorel Andrei.
Autorii propun o incursiune istorică în demografia României în ultimul secol
și analize ample pentru ultimii douăzeci de ani. Volumul oferă o imagine
cuprinzătoare și contextualizată asupra schimbărilor demografice din țara noastră de la începutul secolului XX până în
prezent. În acest sens, materialul
coordonat de profesorul Ghețău folosește o varietate de surse de date. ...
Cu notabile excepții, gravele probleme ale depopulării țării sunt tratate în presă dar și în firava literatură de specialitate cu predilecție la nivel național. Există suficiente argumente pentru a privilegia această abordare, datele vehiculate de presă punând accent înfricoșător pe declinul populației țării provenit din scădere naturală a populației și, deopotrivă, din imensa emigrație a românilor. În plus, aprecierile comparative la nivel internațional sunt favorizate de multitudinea de date disponibile asupra populațiilor naționale, din spațiul european în mod deosebit. Datele demografice la nivel național sunt agregări ale celor înregistrate la nivel de localitate: nașteri, decese, căsătorii, divorțuri, schimbări de domiciliu ...
În Omul
unidimensional, Herbert Marcuse făcea
observaţia că formele de control social evoluează, la rândul lor, în ritmul
dezvoltării tehnologice a omenirii. În forma pe care o cunoaştem astăzi, corectitudinea
politică oglindeşte una dintre faţetele exercitării puterii (în sens de
realizare a dominaţiei), care spune foarte multe despre tipul de societate în
care trăim.
Dezbaterea despre corectitudinea politică (CP)
se învârte în jurul întrebării dacă este sau nu este o formă de auto-cenzură, mai
precis de realizare a controlului social şi politic prin auto-cenzură. Corectitudinea
politică, în esenţă, constă în norme sau reguli sociale prin care se caută a fi
evitate elemente de limbaj, politici, măsuri etc. care produc ofense,
discriminare sau ...
În 2016, când Academia Română a lansat proiectul elaborării unui șir de studii care să acopere tema extrem de generoasă și necesară “Civilizația românească”, a desmnat drept coordonator al acesteia un istoric (acad. Victor Spinei). A fost o alegere evidentă și pragmatic corectă. Căci în cultura europeană studiile pe termen lung ale proceselor sociale și ale evoluțiilor societății au fost inițiate și dezvoltate de istorici. Ei au elaborat și impus paradigma și conceptele care stau la baza unor astfel de studii și modelul structural și tehnicile după care ele ‘trebuie’ făcute. În acest set de ...
Din
perspectiva înfăţişată aici, libertatea, ca drept cucerit de cetăţenii ţărilor
din Est în 1989, are în spectrul manifestărilor sale o componentă specială. Ea
decurge din caracterul de sistem închis al blocului comunist european, precum
şi al fiecărui stat din ansamblul acestuia. Cel puţin în spaţiul de autoritate
al statului român, asprul control asupra acelei (altminteri normale) componente
a fost resimţită ca o frustrare persistentă. E vorba de dreptul de a trece
graniţa propriei ţări, de a călători în afara ei – în interes profesional, sau
ca turist, sau sub impulsul oricărei alte motivaţii oneste. Fireşte, nu există
sistem perfect închis, nici în natură, nici în societatea umană; nici ...
Luni, 04 martie 2019, orele 11.00, la sala 2374 din cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții, va avea loc lansarea cărții „Istoria Socială a României", coordonată de către domnul prof. univ. dr. Cătălin Zamfir și publicată la Editura Academiei Române.
În cadrul evenimentului vor lua cuvantul dl. prof. univ. dr. Catălin
Zamfir, dl. prof. univ. dr. Gheorghița Geană, dl. prof. univ. dr. Ilie Bădescu
și dl. prof. univ. dr. Vladimir Pasti.
Cartea profesorului Catălin Zamfir reprezintă un reper în întelegerea
istoriei sociale moderne a României așa cum se prezintă aceasta la 100 de ani
de la Marea Unire și se dorește o lucrare marcantă pentru ...
« Previous Page
