Romania Sociala logo
Menu
Autor
Septimiu Chelcea

Romania Sociala a aparut ca o revista on line, cuprinzand studii standard, dar si comentarii, dezbateri, opinii. Din 2016 ea a devenit o platforma de discutii, dezbateri, opinii, informatii relevante despre evenimente si rezultate sintetice ale proiectelor de cercetare.

Centenar Tiberiu Bogdan

  19 March, 2019

La 21 martie se împlinesc 100 de ani de la nașterea celui care a fost Profesorul Tiberiu Bogdan (m. 1995). A fost nu numai un excelent profesor pentru studenți, ci și un model de profesor pentru profesori. Om de o amplă cultură și de desăvârșită probitate științifică, Tiberiu Bogdan a ținut primele cursuri de psihologie judiciară la Universitatea din București și a abordat printre primii psihologi din România probleme semnificative social: victimologia, comportamentul uman în procesul judiciar, psihologia copiilor excepțional dotați. Generații și generații de studenți de la Universitatea din București și de la Institutul Pedagogic din Pitești i-au audiat prlegerile de înaltă ținută academică și au învăța după ...

Fake news-urile: cocktailuri cu minciuni

  14 March, 2019

După evenimentele din Decembrie ’89, limba română s-a îmbogățit cu multe neologisme. Între acestea, expresia „fake news” a prins teren nu numai în limbajul specialiștilor în comunicare, ci și în vorbirea de zi cu zi. În limba engleză, sintagma „fake news” a apărut în urmă cu 130 de ani, în Cincinnati Commercial Tribune din 7 iunie 1890 (Merriam-Webster, 13 octombrie 2017). Traducerea „știri false” este oarecum înșelătoare. Fake news – pe scurt – înseamnă știri false, informații fabricate, fără fapte doveditoare, fără surse sau citate verificabile, lansate de persoane sau organizații a căror identitate este uneori necunoscută sau greu de ...

Alin Gavreliuc, Psihologia socială și dinamica personalității. Acumulări, sinteze, perspectve, Iași, Editura Polirom, 2019 (519 p.)

  12 February, 2019

Lectura sagace a cărţii domnului Alin Gavreliuc, profesor la Universitatea de Vest din Timişoara, va dezvălui rosturile psihologiei sociale, care în viziunea autorului sunt acelea de a ne ajuta „Să rămînem şi să sporim calitatea noastră de oameni: discernămîntul, ancorat într‑o serie de atitudini şi valori netranzacţionale, precum renunţarea la sine pentru celălalt, cultivarea libertăţii, respectful faţă de adevăr şi tradiţiile sănătoase, respectul diferenţei, cinstea, integritatea, solidaritatea şi, peste toate şi integrîndu‑le pe toate, iubirea aproapelui” (p. 16). Şi, mai mult, psihologia socială ne ajută să înţelegem „cum omul este actorul propriei sale vieţi, pe o scenă în care scenariile desemnate nu sunt întotdeauna în acord cu propriile înclinaţii, dorinţe ...

Globalizarea, alimentația etnică și gustul*

  23 January, 2019

Globalizarea, libera circulație a oamenilor, a mărfurilor și ideilor, tinde să modifice gustul unic, cel al mâncărurilor tradiționale dintr-o țară sau alta, cu gustul multiplu, diversificat al mâncărurilor din alte țări și culturi. Milioanele și milioanele de oameni care fug din cauza războaielor și a foametei sau care își părăsesc țara în căutarea unei vieți mai bune „iau cu ei” și bucătăria țărilor de unde provin, își păstrează, cel puțin prima generație a imigranților, preferința pentru mâncarea etnică. Asistăm la un proces de „acculturație gastronomică” (amestec al bucătăriilor tradiționale), la „creolizarea alimentației”. În perioada colonială, termenul „creolization” desemna mixarea populației europene cu populațiile neeuropene. În prezent, prin „creolizarea alimentației” ...

File din „Jurnalul de cercetare” (Boldești, 1967)

  9 January, 2019

Printre fişele mele de lectură am găsit câteva pagini de însemnări aşternute pe hârtie în urmă cu mai mult de o jumătate de secol: „Drumuri şi oameni. Boldeşti, 23.05.1967”. La Boldești, Institutul de Psihologie al Academiei RSR, prin secția de Psihologie socială, condusă de Traian Herseni, a realizat prima cercetare psihosociologică de teren, pe baza căreia s-a publicat sub redacția lui Traian Herseni volumul „Industrializare şi urbanizare. Cercetări de psihosociologie concretă la Boldeşti” (București, Editura Academiei R.S.R., 1970). „Colectivul nostru, compus initial numai din câțiva membri ai Secţiei de psihologie socială a Institutului de psihologie (autorul acestor înduri ca responsabi,  dr. Vasile P. Nicolau, Georgeta Dan-Spînoiu, Ligia Gherguţ, ...

PSIHOSOCIOLOGICE

  7 October, 2016

Inteligență și religiozitate în Europa

  7 October, 2016

Datele cercetării sociologice realizată de Richard Lynn, John Harvey și Helmuth Nyborg în 2009 relevă existența unei corelații negative între inteligență și religiozitate. Pe un eșantion de 137 de țări de pe toate continentele, cei trei cercetători au găsit o corelație de 0,60 între coeficientul de inteligență național și respingerea credinței în Dumnezeu (disbelief in God). Corelația este statistic foarte semnificativă (p < 0,001) (R. Lynn, J. Harvey, H. Nyborg, 2009, p. 13). Consider că rezultatele acestei cercetări ar merita să fie cunoscute și evaluate critic, din punct de vedere metodologic, de către sociologii din țara noastră. Pe de altă parte, ...

PSIHOSOCIOLOGICE

  26 August, 2016

Imigrația în UE și percepția românilor

  26 August, 2016

Cu ocazia ”Zilei Mondiale a Refugiatului” (20 iunie), Agenţia ONU pentru Refugiaţi a anunțat că în fiecare minut 24 de oameni își părăsesc locuinţele și că în fiecare zi 34 000 de copii, femei și bărbați fug din calea războaielor. „Nivelul strămutării globale în 2015 este cel mai mare pe care l-am înregistrat vreodată de la terminarea celui de-al Doilea Război Mondial. La sfârşitul anului 2015, aveam 65,3 milioane de persoane strămutate global, persoane afectate de conflicte, de război. Este pentru prima dată când s-a depăşit pragul de 60 de milioane” – a declarat purtătoarea de cuvânt a Agenției ONU ...

Cultura individualistă vs. cultura colectivistă și memoria autobiografică

  19 August, 2016

Psihologia experimentală a debutat cu studiul memoriei. În 1885, Hermann Ebbinghaus a publicat în volumul Über das Gedächtnis bine-cunoscuta „curbă a uitării”: prima oră uităm aproape jumătate din ce am memorat; după o zi, se pierd trei pătrimi din informația achiziționată. Deși au trecut peste 130 de ani de când oamenii de știință studiază memoria, implicit uitarea, acest proces psihic este departe de a-și fi dezvăluit toate și în întregime mecanismele neuro-fiziologice. Memoria rămâne un laborator deschis. Astăzi, specialiștii se concentrează asupra relației dintre memoria autobiografică și tipul de cultură (individualistă/colectivistă). Modul în care ne reamintim primele întâmplări și de ...

« Previous PageNext Page »