Profesia: sociolog. Ocupația: conferențiar, Facultatea de Sociologie și Comunicare, Universitatea ,,Transilvania” din Brașov. Linii de fugă: televiziune şi management public şi privat (firmă de consultanță în afaceri și resurse umane). Interesat de teorie socială și de postmodernism, cu preocupări în domeniul organizației, al sociologiei literaturii şi al istoriei orale. Coordonator de parteneriate de cercetare ştiințifică cu ,,Indiana University” şi ,,Purdue University”. Inițiator de domenii noi: sociologia vizuală şi sociologia dramaturgică. Doctorat în teoria conflictului. Premiul ,,Dimitrie Gusti” al Academiei Române ( 2015) pentru ,,Oameni prin vremuri. Bucovineni în secolul XX” (împreună cu Mircea Ivănoiu). Pasiuni: skiul, înotul, mersul nordic, iar ca semn al identității, tarocul.
„La guérison du paralytique de Capharnaüm” (Maître de Paul et Barnabé,Anvers deuxième quart XVIe siècle), Musées royaux des Beaux-Arts de Belgique, Bruxelles
xxx
Şi intrând iarăşi în Capernaum, după câteva zile s-a auzit că este în casă.Şi îndată s-au adunat mulţi, încât nu mai era loc, nici înaintea uşii, şi le grăia lor cuvântul.Şi au venit la El, aducând un slăbănog, pe care-l purtau patru inşi.Şi neputând ei, din pricina mulţimii, să se apropie de El, au desfăcut acoperişul casei unde era Iisus şi, prin spărtură, au lăsat în jos patul în care zăcea slăbănogul.Şi văzând Iisus credinţa lor, i-a zis slăbănogului: ...
„Procesiune religioasă în gubernia Kursk”, ( Ilia Repin, 1883), Galeria Tretiakov, Moscova
xxx
„Scrisori din Rusia. Rusia la 1839” ale lui Custine descriu o realitate, pe care autorul încearcă să o înțeleagă, să o explice și să o evalueze, punându-se în mintea și sufletul rușilor pe care i-a întâlnit: „Luați laolaltă, rușii mi s-au părut măreți, chiar și în viciile lor cele mai șocante; luați unul câte unul, i-am găsit prietenoși”.
Această evaluare are două caracteristici, amândouă ținând de spiritul Iluminismului. Prima, că ea se face prin raportare la valorile civilizației franceze. Sau cum spune însuși Custine: „să propun celorlalți propriile mele păreri ...
„Și învăța Iisus într-una din sinagogi sâmbăta. Și iată o femeie care avea de optsprezece ani un duh de neputință și care era gârbovă, de nu putea să se ridice în sus nicidecum. Iar Iisus, văzând-o, a chemat-o și i-a zis: Femeie, ești dezlegată de neputința ta. Și și-a pus mâinile ei, și ea îndată s-a îndreptat și slăvea pe Dumnezeu. Iar mai-marele sinagogii, mânîindu-se că Iisus a vindecat-o sâmbăta, răspunzând, zicea mulțimii: Șase zile sunt în care trebuie să se lucreze; venind deci într-acestea, vindecați-vă, dar nu în ziua sâmbetei! Iar Domnul i-a răspuns și a zis: Fățarnicilor! Fiecare ...
„The Denial of Saint Peter”, ( Theodoor Rombouts, 1597-1637), Liechtenstein Museum
xxx
„Studentul” ( Cehov).
După mărturisirea chiar a lui Cehov, „Studentul” este cea mai îndrăgită din scrierile sale de proză scurtă. Acțiunea se petrece în marele post al Paștelui de Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor. În acea zi Ivan Velikopolski, student la Academia de teologie, a plecat de-acasă la vânătoare. A lăsat-o pe maică-sa să curețe un samovar ,, cu picioarele goale, în tindă” și pe taică-su tușind, întins pe cuptor. „ Frigul, foamea, aceeași sărăcie lucie, aceleași acoperișuri de paie pline de găuri fuseseră pesemne și pe vremea lui Petru cel ...
Motto: „Noi, ce din mila Sfântului,
Umbră facem pământului”
( Mihai Eminescu, Rugăciune)
„Le bon samaritain” (Vincent Van Gogh, 1890),Kröller-Müller Museum, Otterlo
Pilda
samarineanului milostiv.Această
pildă apare doar în Evanghelia după Luca (10, 25-37). „Un învățător de lege s-a ridicat, ispitindu-l și zicând: ՚ Învățătorule,
ce să fac ca să moștenesc viața de veci ?՚
Iar
Iisus a zis către el:՚ Ce
este scris în Lege? Cum citești?՚
Iar
el, răspunzând, a zis: ՚ Să iubești
pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima mea, și din tot sufletul tău și din
toată puterea ta și din tot cugetul tău, iar pe aproapele tău ca pe tine
însuți.՚
Iar El i-a
zis: ՚ Drept ai ...
Motto „ Milă voiesc iar nu jertfă” ( Matei, 9/13)
Mila față în față cu Legea: Să ne ducem la textul evanghelic pentru a înțelege problema în cauză. „Şi au adus la El fariseii şi cărturarii pe o femeie, prinsă în adulter şi, aşezând-o în mijloc, Au zis Lui: Învăţătorule, această femeie a fost prinsă asupra faptului de adulter; Iar Moise ne-a poruncit în Lege ca pe unele ca acestea să le ucidem cu pietre. Dar Tu ce zici? Şi aceasta ziceau, ispitindu-L, ca să aibă de ce să-L învinuiască. Iar Iisus, plecându-Se în jos, scria cu degetul pe pământ. ...
Motto „ Compasiunea este principala, poate chiar unica lege a existenței pentru întreaga umanitate” ( Dostoievski)
Steinhardt despre milă: „ Mila este un simțământ, o virtualitate, mai bine zis o stare sufletească sau mai precis: o stare harică.
Simțământul acesta (spre a ne da după modul de vorbire cel mai răspândit), impulsul acesta, darul acesta complex cuprinde, în doze variabile și nouă cu neputință de precizat, numeroase altele dintre cele mai nobile și mai frumoase: bunătatea, iubirea, prietenia, sensibilitatea, afecțiunea, mărinimia, frăția, bună voirea.
Dar nu se confundă cu nici unul dintre ele. Le împreunează, le depășește. Și dintre toate e neîndoielnic cel ...
Tocqueville, autorul: Miza demersului nostru constă în intenția de a-l redescoperi pe Tocqueville, prin „redescoperire” înțelegând ceea ce Foucault enunță ca fiind efortul de a scoate la lumină „efectele analogiei sau de izomorfism care, pornind de la formele actuale ale cunoaşterii, fac perceptibilă o figură care a devenit neclară sau a dispărut” (Foucault, 2004). Dar nu numai atât.
Conjectura care stă la baza prezentului eseu
constă în a considera (re)citirea lui Tocqueville ca punct de plecare într-o
teorie a discontinuității. De la momentul în care această carte a văzut lumina
tiparului și până azi istoria a fost marcată de două războaie mondiale și ...
Preambul: Lecturile sunt de două feluri,
cele care produc iluminare și celelalte. „Gândirea
trebuie să fie lansată ca o piatră de către o mașină de război” afirmă
Deleuze. De aici și rostul scrierii: „A
scrie ceva ce trebuie să producă viteză”. Aici vedem rostul metaforelor,
acela de a fi producătoare de iluminare. De altfel, nu întâmplător un filosof
precum Rorty considera că progresul intelectual și moral apare, mai degrabă „ca o istorie a unor metafore din ce în ce
mai utile, decât ca o istorie a unei înţelegeri crescânde a modului în care
sunt realmente lucrurile” afirmă Rorty.
xxx
Grigore Alexandrescu:
„Cât îmi sânt de urâte unele dobitoace,
Cum lupii, ...
Cine ne sunt părinții ? (I):
Hamilton Greene:
,,Am fost singurul copil al lui Frances Harris din Virginia
Și al lui Thomas Greene din Kentucky,
De sânge brav și vrednici de laudă amândoi.
Lor li se cuvine toată cinstea:
Judecător, membru al Congresului, conducător de Stat.
De la mama-mea moștenit-am
Vioiciunea, fantezia, felul de a vorbi;
De la tatăl meu – voința, judecata, logica.
Slavă deplină lor, pentru orice folos adus-am poporului!”;
Elsa Wertman:
,,Eram o țărancă din Germania,
Cu ochi albaștri, rumenă, fericită și puternică.
Și întâi am lucrat la Thomas Greene. Într-o zi de vară, când nevastă-sa era plecată,
El s-a furișat în bucătărie și m-a luat de gât,
În timp ce eu ...
« Previous Page — Next Page »
