Stoiciu Gina, profesoară titulară în Departamentul de comunicare al Universității din Quebec la Montreal, a trăit și lucrat în mediul academic în Canada, din anii 1980. Este pasionată de problematicile epocii contemporane : geopolitica imigrației, comunicare internațională, comunicare interculturală, identități.
În Romania a absolvit facultatea de filozofie și a susținut o teza de doctorat în filozofia culturii. A lucrat la Centrul de cercetarii sociologice al Academiei. Dintre cărțile de autor în limba româna : Orientări operaționale în cercetarea comunicării de masă (Editura științifica) . Exilul : Viața în fragmente (Editura Polirom) . Individul Contemporan (Editura Limes).
Dintre cărțile de autor în limba franceza : Exil et fiction. La différence: Comment l’écrire, comment la vivre? Mythes, mythologies politiques et reconstruction identitaire. Comment comprendre l’actualité. Communication et mise en scène.
A semnat capitole de carte în numeroase volume colective apărute la Montreal, Paris, Lisabona, și București. A publicat articole în reviste internaționale de prestigiu, precum International Journal of Communication, European Journal of Communication, Hermes. În registru jurnalistic, a publicat articole despre Europa de Est în jurnalul elitei din Quebec, Le devoir.
A publicat o serie de cronici despre Societate și cultură, în revista Cultura.ro
Figurează , ca titular de rubrică și colaborator, în Antologia revistei Cultura , Principalii actori 2005-2017, apărută la Muzeul Literaturii Române în 2018.
Între anii 1990 și 2000 a inițiat un jumelage între Universitatea București (universitatea ei de origine) și Universitatea din Quebec la Montreal (universitatea ei din Canada). Colaborarea a implicat axa de învățamînt, collocvii francophone anuale și publicații. Printre publicații, menționăm cartea La transition en Roumanie, communication et qualité de vie, Presses de l'Université du Québec, 1995. Cartea îi este dedicată de către co-semnatari, în acești termeni : À Gina Stoiciu, avec l’estime et l’affection de ses collègues, à Bucarest et à Montréal.
Site personal: www.ginastoiciu.club
Tendințe politice în lumea de azi. Cum stăm cu Statul ?
(1) La ultimele alegeri prezidențiale din Franța (aprilie 2022) s-a constatat un scor de absenteism de 35% la primul tur și 28,2% la al doilea tur. S-a constat deasemeni declinul partidelor tradiționale de stânga și de dreapta, care au înregistrate scoruri în jur de 5%. La alegeri s-au confruntat pe de o parte mondialiștii (La Republique en marche/Emmanuel Macron) și progresiștii ( Les insoumis/ Jean-Luc Mélenchon) și pe de altă parte suveraniștii (Rassemblement național/Marine Le Pen și noul partid Reconquête/Eric Zemmour). Alegerile au fost câștigate de Emmanuel Macron, centrist neoliberal ...
Adevărul, victimă a unui război
Mărturisesc că am simțit o mică vinovăție de a fi incapabilă să scriu despre războiul din Ukraina. Știu că războiul nu este arta binelui. Știu că un război produce oroare și fascinație și că impresionează prin cruzimea lui. Mai știu că războiul produce o avalanșă de știri și că Adevărul în timp de război este un voiaj în teren minat. Ce am știut și nu am știut despre războiului din Yugoslavia? Ce s-a spus și ce nu s-a spus despre războiul din Irak sau Siria? Prima victimă a unui război este desigur adevărul.
Se reduce războiul actual ...
1. Problema «adevărului»
Natura funcționează azi așa cum a funcționat și ieri și va funcționa și mâine la fel. Poate de asta avem impresia că adevărul este mai evident în științele naturii. De fapt uităm lungile căutări și miile de pagini elaborate de oamenii de știință în căutarea «adevărului incontestabil» din științele exacte și ne amintim doar de ideile înscrise pentru totdeauna (sau aproape) în lista de adevăruri demonstrate. Este cazul mărului lui Newton și a teoriei gravitației. Este cazul evoluției adaptative a speciilor, teoria lui Darwin. Este cazul teoriei relativității despre care Einstein spunea că ar fi putut purta numele ...
Începând cu toamna anului 2021, fenomenul Z stârnește atracție și repulsie, interes și pasiuni. Și asta nu numai în Franța, ci și în întreaga Europă. Agitația mediatică și politică în jurul acestui fenomen mă îndeamnă la o scurtă analiză de comunicare politică. Mă întreb de ce vocea lui Zemmour este mai audibilă și mai legitimă între celalte voci politice? Ipoteza care ne servește de fir problematic este următoarea: Saltul percutant în intențiile de vot înregistrat de acest candidat la preșidenția Franței se datorează originalității programului (viziune pe termen lung și narativul de renaștere națională) și originalității retoricii. Analiza noastră se ...
Nevoia unui proiect de țară
Printr-o coincidență sociologică semnificativă, două evenimente par să se privească acum în oglindă : nevoia unui proiect de țară post-criză în România și fenomenul Zemmour, care ocupă acum scena politică în Franța și țările din Europa. Să le luăm pe rînd.
Pe sit-ul romaniasociala.ro am citit textul Starea actuală a societății românești și perspective. Este concluzia unei mese rotunde, organizată la finalul Conferinței internaționale Inegalități sociale și calitatea vieții din noiembrie 2021, organizată de ICCV. Iată o scurtă lectură personală a acestui text. Starea actuală a societății românești pare a fi o criză profundă. O criză economică, o ...
În sociologie am învățat să dezbatem idei, concepte, paradigme. Așa s-a consolidat disciplina. Sociologia a impus un limbaj, paradigme, metode și cercetări diversificate. Nu e vorba de a face aici un proces sociologiei. Este vorba de o posibilă și necesară complementaritate între sociologie și roman. De ce nu o posibilă și necesară complementaritate între sociologie și film ?
Este vorba așadar de a evoca surse posibile de imaginație sociologică.
Cu tradiția Balzac, sociologia era literatură și literatura era sociologie. Nu a reconstruit Balzac «comedia umană» ? Viața personajelor se desfășura într-un cadru istoric și social, iar când trebuia să explice iraționalul din ...
Multiculturalismul ?
Problema națională, ecologia și migrația sunt cele trei mari probleme care agită astăzi planeta; ele suscită o serie de întrebări pentru sociologi. Într-un text precedent evocam modelul republican de integrare a imigranților în cazul Franței. Aici am vrea să vorbim de multiculturalismul în Canada. Am trăit în Canada și sunt destul de familiară cu modelele de gestiune ale imigrației. În România, problematică este mai degrabă emigrarea economică; aproape 5 milioane de români trăiesc și muncesc în afara țării.
Termenul de multiculturalism a venit pe lume în campusurile universitare americane prin anii 1960. În 1971, Primul Ministru al Canadei Pierre-Eliot Trudeau a ...
Fukuyama și Huntington
Doi autori și două cărți majore au marcat percepția generației noastre despre noua ordine mondială. Este vorba de Francis Fukuyama : The End of History and the last Man (1992) și de Samuel Huntington : The Clash of Civilisations and the Remaking of World Order. 1996.
Fukuyama anunța universalizarea pieții libere în economie și extinderea democrației occidentale ca formă de guvernare. Huntington spunea că pentru a se dezvolta o civilizație trebuie să utilizeze tehnologiile, știința, economia de piață, dar constata că există o evidentă concurență între civilizații. În cartea Șocul civilizatiilor el spune că distincţia esenţială între indivizi nu va mai ...
Cum sociologia este analiza stării nației dar și a timpului prezent, am dori să ne oprim puțin asupra problemelor legate de migrație. De ce migrația? Pentru că problema națională, ecologia și migrația fac parte din cele trei mari evenimente care agită astăzi planeta. România se confruntă și ea cu aceste probleme ale prezentului. Conflictele din Siria sau mai nou cele din Afganistan au un impact asupra emigrării pornite din aceste zone. Obsesia trecutului comunist în România nu poate ține loc de reconstrucție a prezentului, iar negarea prezentului poate deveni o cronopatologie. Perspectiva pe care o privilegiem în analiza migrației ar ...
Elefantul și cei șase orbi
În cercetare, legenda indiană despre «Cei șase orbi și elefantul» este prima care îmi vine în întâmpinare. Ca un avertisment. Ca un pericol care se anunță.
Era odată ca niciodată… Șase prieteni orbi, instruiți și curioși. Auziseră multe despre cel mai mare și majestuos animal terestru: Elefantul. Dar doreau să-și completeze cunoștințele prin propriile lor cercetări. Și iată-i porniți să descopere elefantul. Primul orb s-a apropiat de elefant, i-a pipăit șoldul și a exclamat: Un elefant este ca un zid. Al doilea și-a trecut mâna peste imensul colț de fildeș și a strigat: După mine, elefantul seamănă ...
« Previous Page — Next Page »
