Academnicianul Cătălin Zamfir este profesor universitar doctor, director al Insitutului de Cercetare a Calității Vieții din cadrul Academiei Române
Probabil prima mirare a oamenilor a fost cum au putut fi construite piramidele. Construcția lor părea a depăși chiar capacitatea constructorilor moderni. Nu e de mirare că unora le-a venit ideea că singura explicație ar fi venirea marțienilor.
Dar sunt construcții mult mai complexe decât piramidele: limbile, religiile, muzica...
Oamenii construiesc sisteme sociale extrem de complexe pe care, după ce le-au terminat, nu mai sunt capabili să explice cum au făcut.
În ultimii 100 milenii oamenii au creat marile sisteme sociale în care trăiesc. Ei au creat cetăți/ state, unele evoluând în imperii care au controlat largi teritorii și populații. Toate aceste mari ...
Este o veste tristă: a încetat din viață Prof. dr. Victor Axenciuc, unul dintre marii noștri economiști. Și-a dedicat întreaga sa viața istoriei social-economice a României.
Citez doar câteva dintre cărțile sale care reprezintă contribuții fundamentale:
Evoluția economică a României. Cercetări statistico-istorice 1859-1947, două volume, Avuția națională a României. Cercetări istorice comparate 1860-1939, 2001, Formarea sistemului industrial în România în secolul al XX-lea. Demarajul industrial, 2008, Considerații asupra tranzițiilor la alte sisteme economico-sociale în secolele XIX-XX în România, 2004
Lucrările Profesorului Victor Axenciuc sunt ale unui economist, dar sunt foarte importante pentru înțelegerea și a istoriei sociale a României.
Acad. Cătălin Zamfir,
director al Institutului de Cercetare ...
Ca cetățean cred în democrație: ”puterea poporului”. În fine, o formulare frumoasă, dar ea spune prea mult... Mă mulțumesc cu o definiție mai modestă, în acord cu un grup de criterii practice.
Cel mai important este votul. Din când în când ești chemat să votezi pentru un program politic sau altul, pentru un partid sau altul, pentru o persoană sau alta. Desigur, e o alegere limitată. Nu poți să alegi orice, ci doar dintre variantele oferite la alegeri.
Votul meu este egal cu votul celorlalți votanți. E drept, un vot din câteva milioane.
Orice organism politic de decizie este ales într-un fel sau ...
De la început am considerat că introducerea Pilonului II de pensii, rezultat al presiunilor externe, a fost o eroare care va fi plătită în viitor.
Inițial, Pilonul II a fost gândit să înlocuiască complet sistemul de pensii Pilonul I bazat pe solidaritatea între generații și dinte membrii comunității. Comunitatea a avut meritul să reziste la excluderea Pilonului I. S-a produs o ”negociere” (cine cu cine ?) și ne-am trezit cu trei piloni de pensii.
Pilonul II a avut trei mari probleme.
1. El reproduce sărăcia inițială în viitorul generației tranziției. În întreaga perioadă a tranziției salariile au un nivel scăzut. Și în prezent ...
Este foarte greu să-ți asumi responsabilitatea de a spune câteva cuvinte, în numele Institutului nostru, despre un tragic eveniment. Șoc emoțional greu să-l exprimi în cuvinte. Dispariția colegului nostru Mădălin Țigănilă a venit ca un trăsnet. A dispărut un foarte bun coleg care a adus o contribuție cheie la funcționarea Institutului. A avut grije de ”infrastructura” acestuia. Din umbra tehnologiei, de care a fost responsabil, a asigurat funcționarea zecilor de calculatoare și coagularea întregului sistem de comunicare între calculatoare.
Imaginea mea a lui Mădălin: un coleg mereu zâmbitor și erai sigur că răspunde cu promptitudine și competență la orice solicitare. Eram ...
Primesc un telefon. O doamnă, reprezentanta unei organizații..., a lansat un proiect de evaluare a rezultatelor politicilor de suport pentru romi. Vrea să-mi ia un interviu.O discuție de o oră cu un tânăr foarte isteț.
În 1992-93, împreună cu soția, am coordonat o carte realizată de un larg colectiv de colegi sociologi de la noul Institut de Cercetare a Calității Vieții, Academia Română,și Facultatea de Sociologie și asistență socială, Universitatea București: ȚIGANII, între ignorare și îngrijorare[1].
Romii reprezintă una dintre problemele critice ale societății românești și a multor țări europene.
Câteva secole, țiganii/romii au fost robi în România.
În 1855,Grigore Alexandru Ghica, domnul Moldovei, ...
Nicolae Lotreanu publică o carte care umple un mare gol în literatura noastră. Și nu numai. ”În pustietatea cuvintelor”.
Este o carte rară de meditație filosofică asupra omului și asupra vieții sale. Cartea pune în discuție teme aș zice clasice, dar din perspective noi. De aici originalitatea cărții.
Titlul ales pentru carte exprimă exact acest lucru: singur printre cuvinte. Eu aș adăuga, singur printre cuvintele care nu exprimă ceea ce ar trebui să o facă.
Devine tot mai evident că omul și lumea sa se confruntă cu o criză profundă. Nicole Loteanu se reîntoarce la problemele fundamentale ale omului, dar le formulează în noul context al ...
La întemeierea sa, Uniunea Europeană a formulat ca obiectiv central crearea unei uniuni europene înalt omogenă, cu grade apropiate de dezvoltare social-economică a țărilor membre. S-a respins opțiunea de a realiza o Europă ”cu două sau trei viteze”.
În prezent, Uniunea Europeană prezintă în fapt importante diferențe/ inegalități.
Uniunea europeană a lansat un program de dezvoltare a unui sistem complex de indicatori demografici, economici, sociali ai țărilor membre UE. Obținem astfel o imagine a stării UE și a țărilor membre. Și putem înțelege mai bine situația României prin raportare la contextul UE.[1]
Alături de ”indicatorii instituționali”, considerați de regulă ca indicatori obiectivi, produși ...
La începutul acestui an începusem să ne întrebăm, timid, dacă Criza COVID dă semne de a se încheia. Istoria ne spune că o criză medicală trece inevitabil de la sine. Pentru problemele medicale deja avem soluții din ce în ce mai eficace. Ne trezim însă că, dacă criza medicală pare a fi depășită, ea ne-a lăsat o profundă criză economică și socială acumulată în ultimele decenii. Întreaga lume este șocată de această nouă criză.
Dar criza României cuprinde un palier mai profund: criza viziunii. Oamenii politici încep să abordează problemele complexe ale crizei și explorează strategiile de acțiune. În discuțiile publice ...
În subconștientul gândirii actuale există solid înrădăcinată o idee fundamentală: toate țările fost-comuniste din Europa utilizează aceeași strategie pentru tranziție, au parcurs același proces de schimbare și ajung la același tip de societate. Desigur sunt diferențe, dar comunalitatea procesului este predominantă.
În studiul anterior[1] am lansat o ipoteză diferită: în procesul tranziției europene au intervenit două strategii distincte, care promovează modele de societate diferite: strategia europeană a țărilor capitaliste occidentale, consolidată în propria lor istorie, și strategia neoliberală.
Strategia europeană, a cărui profil a fost preluată în Strategia românească a Profesorului Postolache, este cristalizată istoric în organizarea reală a țărilor europene. Strategia ...
« Previous Page — Next Page »
