Iulian Stănescu este doctor în sociologie, cercetător științific II la ICCV
În săptămâna centenarului Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, pe malurile Dâmboviţei are loc Marea Revoluţie Fiscală din Noiembrie. Dintre toate modificările la Codul Fiscal, de departe cele mai vii dezbateri le-a suscitat mutarea (aproape) în totalitate a contribuţiilor sociale de la angajator la angajat.
Ce înseamnă mutarea contribuţiilor sociale de la angajator la angajat? Potrivit calculelor PSD, ce iau ca etalon salariul mediu pe economie, în 2018 se va înregistra o scădere cu numai 2 lei a costului total al locului de muncă şi o creştere, tot cu 2 lei, a salariului net. În cazul salariului minim, creşterea netului e de ...
Congresul Partidului Comunist Chinez (PCC), ce are loc odată la fiecare 5 ani, reprezintă evenimentul politic de prim rang în China. Recent s-a încheiat cel de al 19-lea Congres, care a adus câteva elemente de noutate.
Cele mai multe dintre relatările şi comentariile de presă, atât cele de la noi, cât mai ales cele din zona occidentală, s-au oprit cu precădere asupra ascensiunii politice a lui Xi Jinping, reconfirmat de Congres în funcţia de secretar general al Comitetului Central al PCC (spre final voi explica de ce e predominantă această abordare). Ce altceva a rămas în mintea consumatorilor de ştiri este ...
Povestea pensiilor speciale îşi are începutul în anii 2000, când au fost simţitor îmbunătăţite drepturile salariale şi pensiile unor categorii ocupaţionale din domenii considerate de interes special. Se întâmpla în perioada de aderare a României la NATO şi Uniunea Europeană (UE), când NATO a manifestat interes pentru zona de apărare, securitate naţională şi afaceri externe, iar UE - pentru justiţie şi afaceri interne.
Dacă salariile au fost mărite substanţial, în cazul pensiilor s-a optat pentru introducerea unor pensii ocupaţionale. În unele situaţii, au fost înlocuite scheme de pensii suplimentare mai vechi, dar bazate pe principiul solidarităţii. Spre deosebire de pensiile din ...
În societăţile capitaliste, orice program de guvernare are la bază două considerente strategice: (1) ce îşi doreşte electoratul, cel care oferă voturile pentru câştigarea puterii, şi (2) interesele donatorilor, cei care oferă fondurile de campanie. Pentru statele slabe, cum este şi cazul României, la cele de mai sus se adaugă şi respectarea intereselor pe care le au statele puternice. Problema inerentă a oricărui program de guvernare sau a oricărei decizii politice majore este că interesele de mai sus nu sunt niciodată aliniate. Din contră, interesele electoratului şi cele ale donatorilor sunt opuse, mai ales în cazul partidelor de stânga.
Dincolo de ...
În urmă cu un an, electoratul britanic a votat pentru ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană (aşa-numitul Brexit). Cu toate acestea, în ambele camere ale Parlamentului britanic - Camera Comunelor şi Camera Lorzilor - exista o majoritate de parlamentari, provenind din toate partidele, favorabilă fie rămânerii în Uniunea Europeană (UE), fie unui aşa numit soft Brexit: Marea Britanie pleacă din UE, dar rămâne în Piaţa Comună.
În atare situație, premierul britanic Theresa May a luat decizia declanşării pentru 2017 a alegerilor generale anticipate în Marea Britanie. Cum acordul final de ieşire din UE depinde de votul favorabil al Parlamentului britanic, premierul ...
Miercuri, 29 martie 2017, ambasadorul britanic la Uniunea Europeană a înmânat preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, scrisoarea premierului britanic Theresa May prin care se anunţă iniţierea procesului de ieşire din Uniunea Europeană a Marii Britanii (Brexit), conform articolului 50 al Tratatului de la Lisabona.
Prin aceasta, Brexit-ul devine oficial, la mai bine de nouă luni de la referendumul din iunie 2016, când o majoritate de 52% dintre alegători s-a pronunţat în favoarea ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană.
Momentul este istoric. Până acum, Uniunea Europeană (UE) a cunoscut doar valuri succesive de extindere. Pentru prima data, Uniunea Europeană pierde un stat membru. ...
Sondajele date publicităţii pe final de campanie plasează Partidul Social Democrat între 40-44% din opţiunile de vot ale votanţilor probabili [1]. Din perspectiva istoriei electorale, este ceva plauzibil. Din 1990 şi până în prezent, partidul fondat de Ion Iliescu, sub diversele denumiri şi alianţe din care a făcut parte, a obţinut cel mai mare număr de voturi la alegerile parlamentare, cu excepţia alegerilor din 1996. Ca număr de membri şi, mai ales, de aleşi la toate nivelurile, vorbim de cel mai mare partid politic din România.
Cu toate acestea, exceptând experimentul USL din 2012, maximul istoric al unei alianţe electorale conduse ...
Două întrebări ies în evidenţă: (1) cât va fi prezenţa vot şi (2) pe cine avantajează sau dezavantajează o prezenţă mai mare ori mai mică?
Prezenţa la vot la cele mai recente două alegeri parlamentare a fost foarte scăzută: 39,2% în 2008 şi 41,8% în 2012. Printre cauze: decalarea alegerilor parlamentare de cele prezidenţiale, experimentul nefericit al uninominalului, încrederea foarte redusă în parlament şi partide politice, rolul şi puterea în creştere a administraţiei locale faţă de cea centrală etc.
Pe de altă parte, prezenţa la vot în România nu este chiar aşa de scăzută pe cât arată datele oficiale. Procentul de prezenţă ...
Numeroase voci au afirmat că a dezamăgit campania electorală. Că a fost seacă, plată, plictisitoare, poate chiar cea mai slabă campanie din 1990 şi până acum.
Principalul suspect al acestei situaţii ar fi legea campaniilor electorale. Partidele ar fi sever limitate ori chiar puse în imposibilitatea de a face campanie electorală din cauza restricţiilor stabilite de lege.
Prezenţa la vot arată cel mai bine în ce măsură aceste afirmaţii sunt întemeiate. Până atunci, să vedem totuşi ce prevede legea.
Forma actuală a legii finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale datează din 2015. Modificările aduse cu acest prilej au urmărit două obiective binevenite: ...
Scenariul 1: majoritate parlamentară PSD+ALDE
Are la bază rezultatele de la alegerile locale din acest an şi de la primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2014. Presupune ca PSD şi ALDE cel puţin să îşi repete scorul de la cele două scrutine, de circa 40% pentru PSD şi între 6-7% pentru ALDE. Cu aproximativ 47% din voturile valabil exprimate şi după redistribuire, cele două partide vor forma majorităţi absolute în ambele camere.
De notat că este scenariul cel mai simplu de realizat, deoarece nu presupune mişcări ale electoratului faţă de precedentele scrutine. În plus, sondajele date publicităţii până la acest moment indică ...
« Previous Page — Next Page »
