Nicolae Taran, inginer, economist si conferentiar la Universitatea de Vest din Timisoara, Facultatea de Economie si de Administrarea Afacerilor în perioada 1979-2013. Domenii de competenta: Managementul resurselor umane si Managementul proiectelor de cercetare-dezvoltare.
De câteva zile, presa românească este asfixiată de tot felul de „experţi” şi de lideri ai unor asociaţii patronale care perorează extrem de vehement că în România ar exista în acest moment un număr excesiv de „bugetari” în raport cu necesităţile social-economice reale ale ţării noastre. Mai ales acum când coronavirus-ul va determina o recesiune fără precedent. Însă, studiul de caz prezentat în continuare reflectă în mod indubitabil faptul că această aserţiune nu are nicio legătură cu realitatea.
Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/web/main. NS – numărul de salariaţi (2019); NL – numărul de locuitori la începutul anului 2019; NTS – numărul total de ...
După cum
este cunoscut, implozia de acum trei decenii a CAER și a URSS a prilejuit în
Occident multe anticipări utopice. De exemplu, Francis Fukuyama era foarte
convins că după Războiului Rece va urma „ sfârșitul istoriei”, o eră în care
democrația și capitalismul de tip neoliberal se vor globaliza și se vor
perpetua la nesfârșit. [1]. Această
profeție s-a bucurat de o enormă popularitate deoarece în acea perioadă lumea
tripolară din perioada Războiului rece s-a metamorfozat foarte rapid într-o
lume monopolară dominată în mod discreționar de SUA. Acum, însă, această lume a
devenit în opinia mea nesustenabilă.
În primul rând, dacă vom analiza modificările structural-calitative din economia globală ...
Așa cum rezultă din studiul de caz prezentat în continuare, hidrocarburile reprezintă călcâiul lui Ahile pentru cele 27 de țări membre ale Uniunii Europene (UE 27). Din cel puțin trei motive. În primul rând, consumul de hidrocarburi din UE 27 reprezenta 11,2% din nivelul global al anului 2018, în timp ce numărul de locuitori din aceste state reprezenta în același an doar 5,9% din populația planetei. Datorită acestui fapt, UE 27 ocupa în anul menționat un nedorit loc doi, după SUA, într-un clasament al celor mai mari consumatori de hidrocarburi din lume.
Surse: 1. https://data.worldbank.org/indicator; 2. http://www.bp.com/statisticalreview.
NL – număr de locuitori
(milioane, ...
După cum este cunoscut, România a înregistrat la sfârșitul anului 2019 un deficit al bugetului general consolidat (bugetul de stat, bugetele autotităților locale, bugetele pentru asigurări sociale și bugetele altor instituții de stat) de 4,6% din produsul intern brut (PIB), un nivel cu mult mai mare comparativ cu anul precedent (3% din PIB). Acestă creștere se datorează faptului că veniturile acestui buget au crescut în 2019 cu 8,8% comparativ cu anul precedent (321,1 vs 295,1 miliarde lei), în timp ce cheltuielile aferente au crescut cu 14.6% (369,4 vs 322,4 miliarde lei). În aceste circumstanțe, nivelul datoriei sectorului public a crescut ...
Implozia din 1990 a
fostului CAER și extinderea spre est a Uniunii Europene (UE) reprezintă, fără
îndoială, cele mai importante evenimente din istoria contemporană a Europei.
Evident, aceste evenimente emergente au generat și efecte pozitive, dar și disfuncții.
1. Principalele consecințele pozitive ale aderării României la UE
Nota bene, aderarea la UE a Bulgariei, a Cehiei, a Poloniei, a României și a Ungariei a determinat o amplificare semnificativă a creșterii economice și a nivelului de trai în aceste țări. În cazul României, spre exemplu, valoarea produsului intern brut (PIB) pe locuitor estimată în dolari internaționali reprezenta în 1991 doar 84.3% din nivelul global al acestui ...
Fără îndoială,
decizia de majorare a deficitului public
cu 15,5 miliarde lei (1,5% din PIB) în perioada care a mai
rămas până la sfârșitul acestui an reprezintă cea mai mediatizată decizie a
noului executiv. Evident, majorarea deficitului bugetului public de la 28,8 miliarde lei (2,8% din PIB), acest nivel fiind atins la sfârșitul lunii trecute,
până la la un nivel de 44,3 miliarde
lei (4,3% din PIB) la sfârșitul
acestui an reprezintă un record sui generis. Pentru că doar executivul condus
de Dacian Cioloș a mai reușit o „performanță” asemănătoare în luna decembrie a
anului 2016: majorarea deficitului
public de la 5,5 miliarde lei (0,7 % din PIB) la nu ...
După cum este
cunoscut, România a înregistrat în perioada 2010 – 2018 o creștere economică în
termeni reali de 35,1%. Nota bene,
aceast nivel al creșterii produsului intern brut (PIB) a fost depășit în UE 28
doar de Irlanda (68%) și de Malta (58%). (1) În acest context, în presa
din România și din străinătate au fost difuzate în ultimii ani nenumărate
„semnale de alarmă” asertive referitoare la un iminent colaps al economiei
românești determinat de ecartul negativ dintre indicele de creștere al
cheltuielilor salariale și cel al productivității muncii.
Din păcate, premisa silogismului menționat anterior este complet falsă, ca să spun așa. Iar dacă premisa unui sliogism este ...
Așa cum era de așteptat, Uniunea Europeană (UE) a devenit, pe parcursul unui singur deceniu, nesustenabilă din punct de vedere demografic. Într-adevăr, dacă în 2007 rata natalității la nivelul UE era mai mare decât rata mortalității (10,7 născuți vii vs. 9,7 decedați la o mie de locuitori), anul trecut rata mortalității a devansat, pentru a doua oară consecutiv, rata natalității (10,4 decedați vs. 9,7 născuți vii la o mie de locuitori). (1) Datele prezentate în continuare reflectă faptul că țările cele mai afectate de această tragică disfuncție sunt Germania, Italia, România, Bulgaria, Ungaria, Portugalia, Grecia, Croația, Lituania și Letonia. Mai ...
Raportul Comisiei Europene prejudiciază imaginea României
Aşa cum am argumentat în paginile anterioare prin evaluări şi
studii de caz empirice, România a beneficiat în ultimii 8 ani de o creştere
economică solidă. Această creştere a atins un nivel maxim în 2017, când
produsul intern brut a crescut cu 7,0%.
Anul trecut, însă, rata creşterii economice s-a redus la 4,1% în special datorită scăderii competitivităţii producţiei
destinate consumului intern şi extern. Cu toate acestea, România a obţinut
performanţe remarcabile în ultimii ani. Astfel, produsul intern brut a crescut
în această perioadă, cu 35,1%,
consumul privat, cu 38,5%, investiţiile,
cu 22,1%, exporturile, cu 205,5%, iar importurile, cu 194,5%. Drept urmare, România a
înregistrat ...
Competitivitatea şi politica fiscal-bugetară
Cele mai defetiste aserţiuni din Raportul privind prevenirea şi corectarea dezechilibrelor economice (PCDE) al Comisiei Europene referitor la România care vizează politica fiscală laxă a executivului român sunt următoarele: „Deciziile guvernului privind salariile din sectorul public şi a salariului minim au avut un rol major în creşterea riscurilor pentru competitivitatea costurilor. De asemenea, orientarea bugetară expansionistă limitează posibilităţile de amortizare a şocurilor potenţiale. Persistenţa acestor tendinţe poate afecta şi mai mult încrederea actorilor economici, poate reduce capacitatea de a se adapta la şocurile care pot apărea pe plan intern sau care se pot propaga în străinătate şi ...
« Previous Page — Next Page »
