Prof.univ. dr. Ștefan Buzărnescu. CV - http://doctorat.unibuc.ro/wp-content/uploads/2016/11/cv-european-buzarnescu.pdf
În urmă cu ceva timp Înaltele
Instanțe Financiare ale Planetei, au lansat în public numele țării care va
ocupa, începând cu 2019, lideranța mondială a dezvoltării economice: acesta se
numeste Republica Populară China! Care
să fie cauza acestei spectaculoase evoluții de la statutul de țară săracă în
deceniul 6 al secolului trecut, la locul unu mondial la dezvoltare economică,
în prezent?
Pentru propagandiști, partizani ca întotdeauna, explicația este simplă: China
a renunțat la socialism și a trecut la capitalism!
„Atunci, ce rol mai are Partidul
Comunist în această ecuație?!” - au început să devină vocali și cei care, până
acum, formulau numai dubitații carteziene.
În acestă adevărată aporie
epistemologică, au intervenit și „greii” ...
Un om, căruia îi cam plăcea să umble în lung și în lat pentru a se
convinge dacă astronomii și fizicienii au avut/sau nu, dreptate atunci când au
lansat , în circuitul științific, ideea că pământul ar fi rotund (!?), pre numele
său Nea Alecu, a poposit de vreo cinci
ani în zona Cotroceniului, și i-a plăcut
foarte mult. Acolo, curioșii, se-ntreabă ce tot face!? Din alte ”surse”, față
de cele de la „SeReiluminate” electric, s-a aflat că Nea Alecu s-ar fi apucat
să tundă oaia și berbecul, dar, nefiind calificat în munca asta (tradițională
în România), se vede treaba că merge mai greu, iar noi va trebui ...
Interzise în
perioada guvernării comuniste din rațiuni care depășesc obiectivele eseului nostru, și ridicate la nivelul unui fel de mitologie a
prognozelor și previziunilor după schimbarea de paradigmă ideologică din
Decembrie 1989, sondajele de opinie continuă, mai ales în vremea campaniilor electorale, să fie prilej
de controverse, cu prioritate în segmentele de opinie lipsite de minimă cultură
sociologică. Astfel, ființe aparent bine intenționate și vorbitori de o
romgleză satisfăcătoare, se pronunță doct, cu aroganță de apărători ai unor
cauze cu acoperire comunitară, asupra scorurilor rezultate în urma unor sondaje de opinie, pentru a propune corijarea
cifrelor și a tempera încrederea publicului prin trimitere în derizoriu a
rezultatelor, sau, după ...
Contaminat de frenezia mass-media focalizată pe Summit-ul de
la Sibiu, unde Guvernul a alocat toate sumele la concurenţa cererii de finanţare,
am constatat că vechile mele temeri eurosceptice nu mai au nici un suport:
România s-a europenizat complet, din moment ce, în numele pluralismului social
postdecembrist, s-au diversificat şi nostalgicii, în nostalgici după
sărbătorirea Independenţei României şi nostalgici după euforia sărbătoririi
Zilei Europe / şi a ţării noastre, acceptate, în structurile euroatlantice, pe
ziua de 9 mai, dar în ani şi secole diferite…
Pentru buna desfăşurare a activităţilor de profil, Preşedintele
ţării noastre, care se află de peste 2 ani într-o permanentă silentio stampa cu alianţa aflată la
guvernare, a ...
Ca simplu ”trecător pe marginea vieții” (pensionar….), am auzit nu de prea multă vreme, o sintagmă puțin cam ciudată care mi-a stârnit curiozitatea; nu banala curiozitate, ci curiozitatea epistemică, deoarece toată viața activă am fost profesor, și tocmai de științe sociale!; obligat, prin acest statut profesional, să intru în rezonanță cu noutățile/creațiile conceptuale generate de dinamica spațiului social: anume, științele sociale fiind o imagine epistemică a spațiului social, evoluția acestuia reclamă o permanentă resemantizare a conceptelor. Am încercat, deci, să înțeleg noile semantizări ale evoluției spațiului social pentru a rămâne, încă, un om al vremii mele, deoarece eu nu fac ...
Ca o componentă a proiectului de ţară, rămas în istorie sub
numele de „societate socialistă multilateral dezvoltată”, centrele
agroindustriale au marcat o secvenţă a eforturilor de emancipare naţională şi
socială a României, care şi-a imaginat, cu naivitate, că după retragerea
trupelor sovietice de ocupaţie, ar fi sosit momentul să se proiecteze un nou
început de dezvoltare naţională, adică fără obedienţă faţă de tradiţionalele
Imperii vecine (Imperiul Ţarist, Imperiul Habsburgic, Imperiul Otoman), care şi-au
disputat, timp de secole, ambiţii de dominare şi de anexiune a teritoriilor
româneşti. În acest context a luat naştere ideea de „dezvoltare multilaterală” focalizată pe un raţionament
foarte simplu: anume, dacă individul are trebuinţe multilaterale, atunci, ...
În sincronie cu toate
instituțiile purtătoare de ethos românesc, ICCV a luat inițiativa de a redacta
istoria socială a dinamicii spațiului social românesc în secolul care a marcat
Marea Unire a tuturor românilor, opus finalizat recent și lansat în circuitul
științific de profil.
Cu un nivel de expertiză de tip academic, textul prezintă efortul de construcție instituțională a României atât în amonte, cât și în aval de anul Marii Uniri, aceasta fiind diferența majoră dintre istoria socială (perspectiva sociologică) și perspectiva (strict evenimențial-cronologică) a multiplelor istorii ale celorlalte componente ale spațiului social al țării noastre în secolul românesc de unitate națională.
Structurată pe patru niveluri de
istoricitate ...
Curiozitatea, această singură boală feminină de care suferă toți bărbații, mi-a pricinuit recent un îngrijorător simptom de cronicizare...
Ca simplu cetățean cu varii probleme prin capitală n-am putut părăsi urb-ea, etalon al țării fără a trece și prin fața unei clădiri (pe treptele căreia își făcea o poznă de grup justiția postdecembristă) pentru a vedea, ce se mai aude din gesticulația „apolitică”a curtezanilor Legii... Deci, ca ins fără ambiții de putere partinică sau parlamentabilă, vă propun spre lectură câteva impresii; prin urmare câteva segmente inevitabil colorate subiectiv cu limitele celui care nu a „stat drept ca să judece strâmb”, cum am ...
Iată
o întrebare la care am încercat să găsesc răspuns şi înainte şi după schimbarea
de paradigmă ideologică din Decembrie 1989.
Sociologia sub regimul comunist:
ascultată din politeţe, dar ignorată
În
timpul guvernării comuniste, când aveam obligaţia de a integra în „câmpul
muncii” absolvenţii care refuzau repartiţia primită după absolvirea şcolii
profesionale, a liceului de specialitate şi chiar a politehnicii, am întrebat autorităţile
de atunci din ce cauză mai trebuie să merg pe la adresele respectivilor absolvenţi,
pentru a obţine de la ei sau de la părinţii lor o semnătură pe repartiţia la
locul de muncă, din moment ce oricum ei vor fi obligaţi să se prezinte la locul de muncă ...
Ca profesor de carieră, care a fost şi obiect şi subiect al ofertelor educative în intervalul istoric dintre Marea Revoluţie socialistă din Octombrie 1917 şi Marea Păcăleală capitalistă din Decembrie 1989, am tresărit la auzul unui slogan din recuzita socialismului de tip bolşevic: „trebuie să schimbăm mentalitatea!”.
Rostită cu aplomb prezidenţial, aserţiunea cu pricina mi-a trezit vechi dubitaţii, nu neapărat carteziene… Când eram student, aveam impresia că schimbarea hibernează în mentalul nostru colectiv şi va deveni, cu certitudine, realitate din moment ce se invoca în toate mediile şi era inevitabilă din discursurile puternicilor vremii; chiar dacă unele erau puţin agramate… Cum ...
« Previous Page — Next Page »
