Prof.univ. dr. Ștefan Buzărnescu. CV - http://doctorat.unibuc.ro/wp-content/uploads/2016/11/cv-european-buzarnescu.pdf
Ca simplu anonim trecut, de câtva timp, în gradena istoriei şi gratificat cu Înaltul titlu de… pensionar, am urmărit desfăşurarea celor două congrese ale asocierilor rivale politic, dar vizibil unite în aflarea în treabă, atunci când vine vorba de problemele reale ale ţării şi de agenda cetăţeanului tânăr dus cu… cornul şi laptele. În ceea ce mă priveşte, ca ins dus cu zăhărelul de… Cuba, am aşteptat (zadarnic) să aud ceva soluţii alternative şi la problemele pensionarilor. Am înţeles că aşa ceva nici ca problemă nu există! Când eram student, pe la „practicile agricole” auzeam că „bătrânii nu sunt nişte ...
În urmă cu peste un secol și aproape jumătate, gazetarul Mihai Eminescu, umilit peste măsură de temenelele autorităților românești, din acel timp, față de un Occident care suferea de complexe de superioritate (glazurate de megalomanie egolatră) cu nimic diferite față de cele de astăzi, facând un succint examen al etiologiei lipsei de demnitate națională a contemporanilor formula aprecierea că acest comportament al actorilor decizionali de atunci, nu era un simplu derapaj al unor indivizi cu un echipament intelectual precar. Opinia sa era dură : acest comportament vine din Istorie, din secolele de obediență față de cele trei imperii megieșe aflate ...
În contextul prăbușirii sistemului socialist de tip bolșevic , profețiile duratei supraviețuirii regimurilor comuniste din afara Europei de Est au amplificat interogațiile noilor autorități postcomuniste din fostele țări ”frățești” referitoare la ”calea” pe care va trebui să pășească toate comunitățile ”eliberate”… În retorica ideologică românească inginerii, majoritari în noua echipă managerială postdecembristă, invocau modelul suedez fără să-l prezinte explicit, iar în statele stelite perestroikăi ”benevole” se pronunțau pentru asumarea modelului occidental de dezvoltare… Dincolo de controverse, modelul occidental a fost apreciat ca mai atractiv pentru noile majorități postcomuniste, și s-a trecut la competiția pentru acceptarea cererilor de aderare la ”structurile ...
Acum, când fesenismul politicianist V-a transformat, cinic, într-un fost… la o vârstă când alții… nici măcar nu au trecut de exercițiul suzetei ideologice, ca simplu anonim din gradena noului capitalism românesc și fost profesor în aceeași instituție în care V-ați început si Dvs. cariera universitară, mi-am adus aminte de Marele poet persan Omar Khaiam care a nemurit, toate vulnerabilitățile omenești în catrene antologice, precum :
Să nu ai mulți prieteni, din tine nu-ți ieși
Căci prea des falsitatea credința ți-o învinge;
Când și se -ntinde-o mână, `naite de-a i-o-ntinde
Gândește-te că, poate, te va lovi-ntr-o zi !
Personal, nu am crezut în încărcătura etică a ...
Întrucât pluralul majestății circulă inflaționar deopotrivă în spațiul tipografic, cât și în cel audio și video, prin bunele oficii ale acestei reviste virtuale intenționez să vă adresez unele puncte de vedere strict personale… Deci : nu NOI. Eu, fac uz de virtuțile dialogului, fie el și virtual, dar și cvasiepistolar.
N-aș fi considerat oportun să mă prevalez de dreptul la opinie, dacă n-aș simți ecourile unei păgubitoare neânțelegeri a principiului depolitizării învățământului promovat cu mult zgomot de autoritățile noastre după Decembrie 1989. În speranța unei modeste contribuții la elucidarea confuziilor care i se asociază, vă provoc la acest, ipotetic, dialog.
Ca boboc… ...
Apreciată ca singură modalitate de emancipare de sub tirania simțului comun, cunoașterea științifică a dominat autoritar exercițiul de trecere din aria empiricului în sfera epistemicului începând cu filosofia greacă , până în cel mai imediat prezent. Perioada Iluminismului european, chiar a promovat la rang de principiu infailibil idea că progresul uman este inevitabil prin asumarea paradigmei cunoașterii științifice, iar tot ceea ce a urmat contura imaginea unei emancipări generalizate ca urmare a ”punerii rezultatelor descoperirilor științifice în slujba umanității”. Până când războaiele au demonstrat că euforia alianței dintre știință și condiția umană nu poate valora nimic mai mult decât un ...
Aceasta era formula ”magică” prin care bunicul nostru stopa apetitul contrazicerilor juvenile dintre noi, copiii, care ne exersam perspicacitatea în memorarea capitalelor țărilor cu rezonanțe, de multe ori, exotice. Ce însemna, precis, ”zicerea” cu pricina, nu am reușit să pricep atunci…, dar nici acum, chiar dacă vreo câțiva ani, în facultate am studiat (și ) filosofia . Recunosc chestia asta chiar în Postul Mare, timp în care un apreciat filosof , rătăcit într-un grup de terorism ideologic organizat a ținut , morțiș, să ia cuvântul în Parlamentul European unde a excelat în proferarea unor invective astronomic depărtate de mitologica înțelepciune ...
Afirmat ca depozitar al tuturor frustrărilor specifice politicienilor și O.N.G.-iștilor care au reușit de peste un sfert de veac să mențină cele mai mici salarii în România ”postrevoluționară ” , Prezidentul nostru a părăsit opereta ideologică a ”demonstrațiilor pașnice” din spațiul național, pentru a exprima augusta indignare a Domniei-Sale la nivel internațional tocmai la Malta, unde s-a întreținut cu cei care au avut disponibilitatea să-l asculte. (Papa, cu ”cele trei coroane/Puse una peste alta”, cum zicea Marele Eminescu, nu a fost de găsit pe acolo... ; altfel, l-ar fi denunțat facebook-ul!).
Piețarii , ca veritabili rebeli fără cauză[1], lucrează cu sârg ...
Ca profesor de carieră, adică în calitate de beneficiar al celui mai modest salariu pe economie (și înainte și după 1989) din România, am beneficiat de multe ”reforme”, unele mai ”structurale” decât altele, care s-au abătut peste spațiul social românesc cu diverse obiective :
În perioada guvernării comuniste, deși era considerată activitate ”neproductivă”, întreaga muncă a corpului profesoral era centrată pe formarea ”brațelor de muncă„ pentru uzinele, fabricile și șantierele patriei sub sigla ”secera și ciocanul” , tradusă pe înțelesul ”omului muncii” cu mobilizatorul îndemn: „cu sapa și cu lopata, vom da șantierul gata!”. În aria acestei devize, s-a reușit ...
Dacă istoricii și analiștii politici , sau unii scriitori[1] își mai dispută, de un sfert de veac, hermeneutica evenimentelor din Decembrie 1989, iar amatorii de adevăr istoric devin tot mai vocali, din perspectivă sociologică lucrurile sunt mai puțin fuzzy și pot ieși din aria suspiciunilor deoarece sociologia își articulează concluziile pe baza faptelor empirice, concret verificabile, sub zodia ”neutralității axiologice” (Theodor Adorno ).
Răspunzând invitației domnului prof. univ.dr. Ivan (Universitatea de Vest din Timișoara), coordonatorul revoluționarilor de a prezenta o perspectivă sociologică asupra evenimentului invocat, voi încerca, în economia de timp care mi-a fost rezervată, să răspund la o singură întrebare ...
« Previous Page — Next Page »
