Introducere: O generație de sociologi: texte din anii `80
Cine ești dumneata, domnule Ion Tița-Călin?
În anul 1975, am absolvit Facultatea de Filosofie, secția Sociologie, cu media generală 9,50. Primisem recomandarea să lucrez într-un institut de cercetare științifică, dar la repartizarea în producție, am optat pentru postul de sociolog din Șantierul Naval Constanța - o mare unitate industrială din orașul meu de baștină.
În anii în care am activat ca sociolog în Șantierul Naval Constanța am realizat mai multe cercetări de teren, unele dintre acestea făcând obiectul unor lucrări științifice, printre care:
- „Aspecte disfuncționale ale integrării socio-profesionale – absenteismul în muncă („Viitorul social”, nr. ianuarie – februarie 1984);
- „Contribuții la studiul absenteismului în muncă” (în volumul „Lucrări științifice”, Institutul de Învățământ Superior Constanța, 1981);
- „Schemă operațională de analiză a integrării socio-profesionale” („Viitorul social”, nr. ...
Nu am inventat roata,
dar m-am străduit să nivelez drumul.
Am adunat în acest volum gândurile răzlețite de-a lungul timpului în revistele la care am colaborat și în unele din cărțile pe ...
1. Punctul de plecare
Lectura recentă a trei intervenții publicate în 2023 și 2024 mi-a apărut emblematică. Este vorba de o serie de texte de analiză politică apărute sub titlul generic România ca proiect geopolitic și interesul național în contextul dezordinii mondiale, sub semnătura analistului politic Adrian Severin. Și de cartea sociologului academician Cătălin Zamfir, România în criză , precum și de o scrisoare deschisă adresată de Cătălin Zamfir ministrei invățământului (Scrisoare deschisă. Stimată Doamna Ligia Deca, care pune în discuție sistemul de cotare ISI în promovarea academică).
Cele trei intervenții mi-au apărut emblematice din mai multe motive.
Ministerul cercetării lucrează cu propriul său personal, dar, ca orice ministru, are nevoie și de consultanți. Prin definiție consultanții nu iau decizii, ci consultă Ministrul în procesul lui de decizie. Consultații vin cu propria competență, nu reprezintă pe nimeni, ci doar pe ei înșiși; ei nu iau decizii, ci fac doar propuneri.
Ministrul are consultanții săi personali. Dar are și ”comisii consultative”. Dar aici există o confuzie: în ce sens comisiile ministerului sunt comisii consultative ?
În realitate, comisiile Ministerului nu sunt consultative, ci în fapt decidente. Ministrul doar semnează ”propunerile” comisiilor.
Introducere: O generație de sociologi: texte din anii `80
O carte din anii `80 despre migrația internă:discuție între Sorin Mitulescu și Dumitru Sandu
Când a apărut cartea despre care discutăm?
Acum patruzeci de ani, în 1984,la Editura Academiei. La vremea respectivă, cu numele de Editura Academiei RSR. O copie a volumului Fluxurile de migrație în România este disponibilă pe Research Gate[1].
Cartea era publicată la câți ani după terminarea Facultății?
Am absolvit Secția de Sociologie a Facultății de Filosofie a Universității București în 1971. Era prima carte pe care o publicam.
Dezbaterea pe care o aducem în fața publicului sub forma unui serial al absolvenților de sociologie prin publicațiile lor – vizează o generație care astăzi deja a ajuns la vârsta a treia. Componenții ei au fost studenți în urmă cu peste 50 de ani în promoțiile învățământului superior sociologic reluat -după o pauză de 20 de ani, către sfârșitul anilor `60. Vorbim despre absolvenți ai promoțiilor dintre 1970 și (aproximativ) 1980. Atât a durat formarea de sociologi în comunism.
Întrebarea ar fi, ce au putut face acești absolvenți în anii `80 (care ar fi tebuit să coincidă cu perioada afirmării lor profesionale) într-o societate a cărei conducere devenea pe zi ce trecea tot mai ostilă cercetărilor sociologice sub orice formă s-ar fi desfășurat ele.
Buna ziua și felicitări pentru publicarea lucrării. Vă rugăm să ne spuneți care a fost motivația alegerii temei?
Motivația alegerii temei a venit din sfera preocupărilor profesionale. Îmi desfășor activitatea ca polițist de penitenciare și sunt preocupat nu doar de perspectiva asigurării pazei persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate ci și de respectarea drepturilor omului, îmbunătățirea tratamentului deținuților. În mod clar nu putem să facem acest lucru fără a analiza bunele practici internaționale, doar limitându-ne la situația noastră, fără a avea un reper transfrontalier.
Ce elemente de noutate aduce cartea dumneavoastră față de literatura existentă în domeniu?
O mulțime de cifre și informații ne stau la îndemână, dar sub presiunea permanentă a momentului – mereu fiind confruntați cu câte o criză mai mică sau mai mare – nu prea ne alocăm timp pentru a le privi și înțelege cu adevărat.
Constatăm și cam atât. Nu ne facem niciun plan, nu încercăm să prevenim, deși strategii avem cam în fiecare sertar.
Să aruncăm o privire asupra unor date interesante:
2020 – 2023 Evoluția numărului de pensionari (pilon I, asigurări de stat plus agricultori)
2020[1]ianuariefebruariemartieapriliemaiiunieiulieaugustseptembrieoctombrienoiembriedecembrie4.952.8234.946.5304.943.7544.944.3664.947.3344.943.4604.938.3434.936.3394.933.8324.933.3814.933.9434.931.3682021[2]ianuariefebruariemartieapriliemaiiunieiulieaugustseptembrieoctombrienoiembriedecembrie4.913.5264.908.0714.902.6574.897.2164.890.4914.882.1924.878.3834.876.2764.874.7004.872.9484.860.8964.844.0722022[3]ianuariefebruariemartieapriliemaiiunieiulieaugustseptembrieoctombrienoiembriedecembrie4.829.8584.826.2394.813.7534.805.7114.800.7844.796.3594.794.6704.794.5244.790.8074.787.7374.788.2144.787.9202023[4]ianuariefebruariemartieapriliemaiiunieiulieaugustseptembrieoctombrienoiembriedecembrie4.781.1244.775.7584.772.5444.770.9374.767.4924.766.5784.766.2444.766.3784.765.1334.764.8284.765.8434.767.424Sursa: Casa Națională de Pensii Publice
Notele de subsol vorbesc de la sine.
Cercetarea este una dintre activitățile strategice în viața statelor. La rândul ei, competența este factorul cheie atât al dezvoltării unei societăți cât și al calității ordinii sociale. Dimitrie Gusti avertiza guvernarea că organizarea competențelor în stat este o variabilă cheie în orice reformă autentică. Fără de așa ceva reforma eșuează și viața statului și înlăuntrul statelor se falsifică. Problema clasamentelor cercetării și a evaluării performanțelor în actul de promovare a persoanelor este, așadar, una de interes strategic. Chestiunea aceasta a devenit de ani buni una de maximă alarmă. Riscul falsificării unuia dintre procesele cheie în dinmaica statelor și anume organizarea competențelor în stat și buna gestionare a inteligenței la scara unui popor s-a agravat în ultima perioadă.
Nu demult era la modă un slogan: „munca l-a creat pe om”. În parte, era adevărat: munca l-a creat pe om ca unealtă. Și, timp de milenii s-a dovedit a fi cea mai productivă în folosul celor mai „isteți”, mai creativi. La un preț cât se putea mai mic. De fapt, și acum, condiția muncii este automatismul productiv.
Dar tot acum, inteligența artificială l-ar putea elibera pe om de cea mai restrictivă și mai ambiguă condiție. Paradoxal, oamenii de acum se sperie: rutina milenară le-a închis potențialități naturale de care au profitat doar unii dintre ei.
Scuze că începe cu o mărturisire. Încă de la începutul tranziției noastre, când s-a coagulat sistemul nostru politic, tema președintelui nu mi-a plăcut. Poate mai mult intuitiv, fără o analiză mai sistematică. Istoria noastră de 35 de ani pare a confirma intuiția mea inițială. Toată seria de patru președinți ar fi puțin spus că a fost mediocră. Ultimii doi, în stiluri diferite, au fost, mulți credem, catastrofali.
Am simțit deci nevoia să supun verificării intuiția mea și am scris un studiu, fără a intra în prea multe detalii tehnice: ”Iar alegem un președinte ?
Avem plăcerea să anunțăm publicarea studiului “The Impact of the Current Crisis on Community’s Subjective State. Directions for Rebuilding Individual Wellbeing in the Post-Crisis Period” sub semnatura doamnei profesor universitar dr. Elena Zamfir.
Studiul explorează efectele profunde ale crizelor contemporane asupra bunăstării comunitare și schițează căi strategice pentru definirea bunasatarii individuale și a fericirii în noile contexte sociale. Pentru o înțelegere completă, vă invităm să citiți articolul complet aici.
Invitație: colegiicare suntinteresați să participe (și) la Programul ROMÂNIA 50 sunt invitați să participe la discutarea acestui Program mâine, 11 martie ora 10.
Prezidiul Academiei a decis să declanșeze un program prioritar al Academiei ”Viziunea Academiei a strategiei de dezvoltare social-economică a României în perspectiva anului 2050” (formulare provizorie).
Institutul nostru a decis ca componenta socială a acestui program să fie inclusă ca un program prioritar de cercetare al ICCV pentru 2024: ”Viziunea ICCV a Strategiei de dezvoltare socială a României în perspectiva anului 2050”.
Conducerea Academie a decis ca prioritate pentru următoarea lună (martie ?) să publice un volum de circa 100 pagini cu această temă.
Emanuel Copilaș (coordonator) (2023) Formația Phoenix: muzică, politică, filosofie, Editura Universității de Vest, Timișoara
Felicitări pentru publicarea volumului! Vă rugăm să ne spuneți care au fost premizele publicării acestui volum?
Cartea a apărut ca un fel de reacție, întârziată, la controversele generate în 2021 de către anumite lucruri pe care le-am afirmat în cadrul unui podcast despre subculturile de tineret din Timișoara și evoluția acestora, atât înainte cât și după 1989. Am sintetizat, cu ocazia acestui podcast, anumite idei pe care le-am avansat în lucrarea Generația anului 2000. Cultură și subculturi ale tineretului în România socialistă.
Titlul acestei lucrări, ar putea să surprindă: oare nu știm cine suntem?! Și apoi: de ce „spre”? Mă tem că imaginea pe care o avem despre noi înșine este neclară. Limpezirea ei necesită un efort de cunoaștere continuu, de-a lungul întregii vieți.
Fiecare dintre noi, după vârsta de 10 ani, începem să ne construim o imagine despre propria persoană, așa cum ne facem o imagine despre obiectele și persoanele din jur. Spre exemplu, credem că suntem o persoană prietenoasă și punctuală, dar cam timidă și nehotărâtă. Sistemul acestor credințe despre caracteristicile psihice pe care ni le atribuim reprezintă sinele nostru,
Semnalăm apariţia volumului colectiv Politici şi beneficii sociale pentru familiile cu copii: România în context European, coordonatori Ionuţ-Marian Anghel şi Iulian Stănescu, autori Sorin Cace, Simona Ilie, Flavius Mihalache, Ana-Maria Preoteasa şi Simona Stănescu. Coordonatorii şi autorii volumului sunt cercetători ştiinţifici în cadrul Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV) al Academiei Române.
Apărut la editura Pro Universitaria la finele anului 2023, volumul oferă cititorilor o trecere prin transformările la nivelul politicilor familiale (beneficii familiale,
Ceea ce numim cunoaștere sociologică implică adesea premize teoretice, care se vor validate. Sau teme de cercetare impuse pe hârtie. Și dacă am inversa demersul? Este fascinant să pleci într-o plimbare pe stradă și să descoperi o tematică sociologică la care nici nu te-ai gândit. În fața căreia nu ai încă o armă teoretică. Teoria vine, dacă vine, ca o interpretare posbilă.
Taxiurile galbene
Taxiurile galbene fac parte din peisajul urban și asta de multă vreme. Cum am mers des cu taxiul în București în ultima vreme, am descoperit cu uimire și plăcere,
Discuția declanșată de Institutul de istorie m-a pus pe gânduri. Rezultatul este un eseu mai larg decât mă așteptam.
Dezrobirea. Institutul de istorie al Academiei a prezentat 5 comunicări despre una dintre schimbările sociale importante ale istoriei României: abandonare ”robiei”. Un proces social-politic și cultural extrem de important care a avut loc la jumătatea secolului XIX, aproximativ în anii 30-60 ai acelui secol. Au fost discuții publice la care au participat personalități intelectuale și politice ale vremii. Comunicările ne oferă acum, în secolul XXI, o imagine impresionantă a acelei epoci: cum trăiau țiganii [2] în acele condiții de robie.
În general, se crede că omul are trei nevoi elementare, fără de care nu are nici o șansă de supraviețuire: hrană, adăpost și îmbrăcăminte. Desfășurarea vieții umane, ne dezvăluie că niciuna dintre ele nu se satisface, adecvat naturii sale, prin oferta directă a mediului său natural de viață. În condiția de culegător și de locuitor al peșterilor, omul nu ar fi ajuns niciodată specia animală cu cea mai lungă existență pe planeta noastră. Prin efortul propriu, tot mai diversificat și mai complex, pe care îl numim muncă au fost create condițiile pentru creșterea speranței sale de viață și expansiunea sa continuă.
Silviu Rogobete și Emanuel Copilaș (coordonatori) (2023) Educaţie pentru societate : in memoriam Robert Reisz, Editura Universității de Vest, Timișoara
Felicitări pentru publicarea volumului! Pentru început vă rugăm să ne spuneți câteva cuvinte despre personalitatea științifică a Profesorului Robert Reisz!
Robert Reisz a fost, în primul rând, o persoană curioasă, înțelegătoare și prietenoasă. Personalitatea sa academică a reflectat îndeaproape aceste trăsături ale caracterului său. Statistician convertit, prin intermediul sociologiei, la științe politice, Roni Reisz a adus un plus de rigoare metodologică la Facultatea de Științe Politice, Filosofie, și Științe ale Comunicării din cadrul Universității de Vest din Timișoara și,
Se pare că realitatea pe care nu numai că o percepem astăzi, dar chiar o creăm în măsură semnificativă, a devenit mai complexă decât orientările științifice dominante. Ceea ce numim astăzi cunoaștere științifică pare să nu ne mai ajute în înțelegerea complexității, atât a realității obiective, cât și a subiectivității. Opunem obiectivitatea subiectivității și încercăm să obiectualizăm mintea, încercând să o utilizăm după modele inspirate din inteligența artificială.
Cantonarea într-o dualitate logică înseamnă autoanihilare. Nu e nevoie să fie epuizate toate interpretările posibile într-o relație duală pentru că riscul căderii într-o dihotomie este mare.
Felicitări pentru publicarea volumului! Vă rugăm să ne spuneți care au fost premizele publicării acestui volum?
Inițiativa volumului s-a conturat pornind de la un capitol de carte, publicat în cadrul volumului colectiv intitulat Panorama comunismului în România. Volumul, coordonat de către scriitoarea Liliana Corobca, a apărut la editura Polirom în 2020. Tratam acolo, pe lângă chestiunea subculturilor de tineret din România socialistă, problematica României postbelice (1944-1947), pornind de la perioada interbelică. Deoarece materialul rezultat a fost unul mult prea amplu pentru un simplu capitol de carte, am decis transformarea acestuia într-un volum de sine stătător.
